În inima evanghelizării

18 octombrie: Ziua Mondială a Misiunilor

De Paolo Affatato

Are aproape o sută de ani, dar nu-i arată. Ziua Mondială a Misiunilor este celebrată de poporul lui Dumnezeu din toată lumea de când, la 14 aprilie 1926, Papa Pius al XI-lea a instituit-o la cererea Operei pentru Răspândirea Credinţei, fixând-o pentru penultima duminică din octombrie, recunoscută în mod tradiţional ca lună misionară prin excelenţă. De atunci, credincioşii din toate continentele sunt chemaţi să deschidă inima lor la exigenţele spirituale ale misiunii şi să se angajeze cu gesturi concrete de solidaritate în sprijinul tinerelor Biserici. Cu ofertele din această zi se susţin proiecte pentru a consolida comunităţile catolice în Asia, Africa, America Latină, Oceania: construirea de capele, ajutor dat cateheţilor, viaţa seminariilor, formarea clerului local, asistenţa educativă dată copiilor, sunt printre multele domenii pe care colecta universală le susţine.

"Ziua anuală tinde mai ales la formarea conştiinţei misionare în sânul poporului lui Dumnezeu, atât a indivizilor cât şi a comunităţilor, la îngrijirea vocaţiilor misionare, la creşterea progresivă a cooperării, spirituale şi materiale, la activitatea misionară în toată dimensiunea sa eclezială (...). Această zi a adus Bisericii roade mângâietoare şi copioase nu numai cu privire la apostolatul misionar direct, ci şi pentru păstrarea şi creşterea credinţei atât în Bisericile vechi, ca şi în cele întemeiate recent". Cu aceste cuvinte Papa Montini amintea în 1976 a 50-a aniversare a întemeierii Zilei Misionare Mondiale care acum se pregăteşte să împlinească o sută de ani. Şi cu nişte ani înainte, în mesajul din anul 1968, acelaşi Paul al VI-lea amintind credincioşilor necesitatea aşa-numitelor "teritorii de misiune" (şcoli, spitale, biserici, oratorii, leprozerii, seminarii, centre de formare, călătorii, personal) remarca faptul că popoarele din acele ţări "pot oferi destul de puţin pentru acest scop", deoarece "este vorba în general de regiuni în curs de dezvoltare, uneori foarte sărace". Şi atunci "binefacerea este nesigură, întâmplătoare, încredinţată inimii bune şi posibilităţilor donatorilor ocazionali".

În acest sens devine preţioasă, aşadar, munca Operelor Misionare Pontificale care implică poporul lui Dumnezeu "în întemeierea Bisericii printre neamuri, prin aportul ajutoarelor spirituale şi materiale". Acţiunea lor organizată, sublinia Benedict al XVI-lea în 2011, este expresie a "misiunii lui Cristos răscumpărătorul, încredinţată Bisericii", care "este încă foarte departe de împlinirea sa", dacă mai există "popoare care nu-l cunosc pe Cristos şi încă n-au ascultat mesajul său de mântuire". Această vestire este coresponsabilitate a tuturor celor botezaţi, este universală şi implică pe fiecare credincios: "Evanghelia nu este un bun exclusiv al celui care a primit-o, este un dar de împărtăşit, o veste bună de comunicat. Şi acest dar-angajare este încredinţat tuturor celor botezaţi, care sunt «descendenţă aleasă, neam sfânt, poporul luat în stăpânire de Dumnezeu» (1Pt 2,9), pentru ca să proclame lucrările sale minunate", concludea Papa Ratzinger.

Pe aceeaşi linie este mesajul Papei Francisc pentru ziua din anul 2020 (duminică, 18 octombrie), intitulat "Iată-mă, trimite-mă pe mine" (Is 6,8), interpelând şi subliniind vocaţia misionară a fiecărui botezat. Acel răspuns al "iată-mă" pare astăzi să se refere tot mai mult şi la credincioşii laici: faptul că misiunea evanghelizatoare nu este numai apanajul preoţilor, călugărilor şi surorilor este o realitate care se evidenţiază graţie creşterii constante a misionarilor laici în lume. Aşa cum prezintă raportul statistic publicat cu ocazia Zilei Misionare de Agenţia Fides, expresie a Operelor Misionare Pontificale, numărul lor la nivel global depăşeşte cota de 376.000 cu o creştere anuală de peste 20.000 de unităţi, care se înregistrează mai ales în Asia (+12.433) şi în America (+8.129). După aceea sunt diferite asociaţiile şi mişcările ecleziale care trimit familii întregi în misiune, pentru că familia, în sine, mărturiseşte credinţa şi evanghelizează.

Având conştiinţa că "misiunea este pretutindeni", nu numai şi nu în mod necesar în ţinuturi îndepărtate, s-a născut în Italia şi se răspândeşte grupul aşa-numitelor "familii misionare la kilometrul zer", care găsesc evanghelicele "margini ale pământului" în periferiile din metropolele europene, marcate de degradare, suferinţă, violenţă şi criminalitate, punându-se la dispoziţie pentru o preţioasă operă pastorală şi socială. În această privinţă, în vederea evenimentului, Comisia Conferinţelor Episcopale din Comunitatea Europeană (COMECE) a afirmat că lupta faţă de aceste crime împotriva umanităţii, îndeosebi traficul de persoane, trebuie să fie o prioritate a UE.

Spiritul care însufleţeşte aceste experienţe, şi care este inima Zilei Misionare Mondiale, este acela de a răspunde la chemarea, fiecărui botezat, de a face cunoscută bunătatea, milostivirea şi iubirea lui Dumnezeu faţă de toţi oamenii, înainte de toate printr-o atitudine de primire şi un stil de viaţă bazat pe fraternitate.

Într-un timp marcat, la nivel internaţional, de pandemie şi de izolare, credincioşii au experimentat nostalgia relaţiilor de familiaritate şi de prietenie. Pentru această intenţionează să trăiască noi relaţii cu aproapele, îndeosebi cu aceia care plătesc consecinţele negative ale crizei datorate lui Covid-19. Aceasta este vocaţia misionară pe care o aduce în atenţie astăzi Ziua Mondială a Misiunilor: de a dărui tuturor oamenilor experienţa iubirii lui Dumnezeu care transformă din interior şi ţese legături de fraternitate în orice latitudine.

(După L'Osservatore Romano, 17 octombrie 2020)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

* * *

Secţiune specială: Ziua Mondială a Misiunilor - 18 octombrie 2020

lecturi: 383.