Papa Francisc: Mesaj adresat participanţilor la sesiunea plenară a Academiei Pontificale de Ştiinţe (7 octombrie 2020)

Către distinşii membri
ai Academiei Pontificale de Ştiinţe
reuniţi în sesiune plenară

Vă adresez salutări cordiale şi exprim recunoştinţa mea Academiei Pontificale de Ştiinţe pentru că a dedicat sesiunea plenară din acest an pentru a pune cercetarea ştiinţifică de bază în slujba sănătăţii planetei noastre şi a locuitorilor săi, în special cei mai săraci şi dezavantajaţi. Salut şi experţii şi liderii invitaţi, care au toţi responsabilităţi internaţionale importante, şi aştept cu plăcere contribuţia lor.

Înainte de orice alt lucru, exprim sprijinul meu pentru munca Academiei, promovată activ de preşedintele său, profesorul Joachim von Braun, şi de Consiliu. În aceste zile, interesul meu faţă de munca voastră este şi mai mare, pentru că aţi dedicat sesiunea plenară la ceea ce pe bună dreptate este o temă de profundă preocupare pentru întreaga omenire. Vă focalizaţi asupra noţiunii de ştiinţă în slujba oamenilor pentru supravieţuirea omenirii în lumina pandemiei de SARS-CoV-2/COVID-19 şi a altor probleme globale.

De fapt, pandemia a făcut să iasă la iveală nu numai certitudinile noastre false, ci şi incapacitatea ţărilor din lume de a lucra împreună. În pofida hiper-conectivităţii noastre, am asistat la o fragmentare care a făcut mai dificilă rezolvarea problemelor care ne interesează pe toţi (cf. Fratelli tutti, nr. 7). Aşadar este semnificativ că această sesiune plenară virtuală a Academiei face să se întâlnească multe discipline ştiinţifice diferite; în acest sens, oferă un exemplu al modului în care provocările crizei de Covid-19 ar trebuie să fie înfruntate prin angajarea coordonată în slujba întregii familii umane.

Eforturile dumneavoastră se concentrează în mare parte pe studiul unor noi căi imunologice şi imunochimice pentru a activa propriile mecanismele de apărare ale organismului sau pentru a opri proliferarea celulelor infectate. De asemenea, studiaţi alte tratamente specifice, inclusiv vaccinuri care sunt testate în cadrul studiilor clinice. După cum ştim, virusul, afectând sănătatea oamenilor, a afectat, de asemenea, întreaga ţesătură socială, economică şi spirituală a societăţii, paralizând relaţiile umane, munca, producţia, comerţul şi chiar multe activităţi spirituale. Are un impact imens asupra educaţiei. În multe părţi ale lumii, un număr mare de copii nu se pot întoarce la şcoală, ceea ce pune riscul creşterii muncii, exploatării, abuzului şi malnutriţiei infantile. Pe scurt, faptul de a nu putea vedea faţa unei persoane şi de a considera pe ceilalţi oameni ca posibili purtători ai virusului este o metaforă teribilă pentru o criză socială globală care trebuie să-i preocupe pe toţi cei care se preocupă de viitorul umanităţii.

În acest sens, niciunul dintre noi nu ne poate ajuta să nu ne îngrijorăm cu privire la impactul crizei asupra săracilor lumii. Pentru mulţi dintre ei, problema este într-adevăr supravieţuirea însăşi. Împreună cu contribuţia ştiinţelor, nevoile celor mai săraci membri ai familiei noastre umane solicită soluţii echitabile din partea guvernelor şi a tuturor factorilor de decizie. Sistemele de sănătate, de exemplu, trebuie să fie mult mai incluzive şi mai accesibile pentru cei defavorizaţi şi pentru cei care trăiesc în ţări cu venituri mici. Dacă cineva este de preferat, să fie cel mai nevoiaş şi vulnerabil dintre noi toţi. În mod similar, atunci când sunt disponibile vaccinuri, trebuie garantat accesul echitabil la acestea, indiferent de venituri, începând întotdeauna cu cei cu cel mai mic. Problemele globale cu care ne confruntăm necesită răspunsuri de cooperare şi multilaterale. Organizaţiile internaţionale precum Organizaţia Naţiunilor Unite, OMS, FAO şi altele, instituite pentru a promova cooperarea şi coordonarea globală, trebuie respectate şi susţinute pentru a-şi atinge obiectivele pentru bunul comun universal.

Izbucnirea pandemiei, în contextul mai larg al încălzirii globale, al crizei ecologice şi al pierderii dramatice a biodiversităţii, reprezintă o chemare adresată familiei noastre umane să îşi regândească cursul, să se căiască şi să întreprindă o convertire ecologică (cf. Laudato si ', 216-221). O convertire care profită de toate darurile şi talentele pe care ni le-a dat Dumnezeu pentru a promova o "ecologie umană" demnă de demnitatea noastră înnăscută şi de destinul nostru comun. Aceasta este speranţa pe care am exprimat-o în recenta mea enciclică Fratelli tutti despre fraternitatea şi prietenia socială. "Cât de frumos ar fi dacă, în timp ce descoperim noi planete îndepărtate, am redescoperi necesităţile fratelui şi ale surorii care se mişcă în jurul meu!" (nr. 31).

Reflecţiile dumneavoastră din sesiunea plenară asupra ştiinţelor şi supravieţuirii umanităţii ridică, de asemenea, problema unor scenarii similare care ar putea proveni din cele mai avansate laboratoare de ştiinţe fizice şi biologice. Putem să tăcem în faţa unor astfel de perspective? Oricât de mare ar fi responsabilitatea politicienilor, aceasta nu scuteşte oamenii de ştiinţă de la recunoaşterea propriilor responsabilităţi etice în efortul de a opri nu numai fabricarea, deţinerea şi utilizarea armelor nucleare, ci şi dezvoltarea armelor biologice, cu potenţialul său de a devasta civili nevinovaţi şi, într-adevăr, oraşe întregi.

Dragi prieteni, încă o dată, vă mulţumesc pentru cercetările voastre şi eforturile voastre depuse pentru a aborda aceste probleme grave într-un spirit de cooperare şi responsabilitate comună pentru viitorul societăţilor noastre. În aceste luni, întreaga lume a depins de voi şi de colegii voştri pentru a oferi informaţii, a insufla speranţă şi, în cazul a nenumăraţi profesionişti din domeniul medical, pentru a îngriji bolnavii şi cei care suferă, adesea cu riscul propriei vieţi. În timp ce reînnoiesc propria recunoştinţă şi ofer cele mai sincere rugăciuni pentru deliberările sesiunii voastre plenare, invoc asupra voastră, a familiilor voastre şi a asociaţilor voştri binecuvântările divine ale înţelepciunii, puterii şi păcii. Şi vă cer, cu rugăminte, să vă amintiţi de mine în rugăciunile voastre.

Roma, din Sfântul Ioan din Lateran, 7 octombrie 2020

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 594.