Papa Francisc: Angelus (27 septembrie 2020)

Iubiţi fraţi şi surori,

În ţara mea se spune: "Când e timp urât, faţă bună". Cu această "faţă bună" vă spun: bună ziua.

Cu predica sa despre Împărăţia lui Dumnezeu, Isus se opune unei religiozităţi care nu implică viaţa umană, care nu interpelează conştiinţa şi responsabilitatea sa în faţa binelui şi a răului. Demonstrează asta şi cu parabola celor doi fii, care este propusă în Evanghelia lui Matei (cf. 21,28-32). La invitaţia tatălui de a merge să lucreze în vie, primul fiu răspunde în mod impulsiv "nu, nu merg", însă după aceea îi pare rău şi merge; în schimb, al doilea fiu, care imediat răspunde "da, da, tată", în realitate nu face asta, nu merge. Ascultarea nu constă în a spune "da" sau "nu", ci întotdeauna în a acţiona, în a cultiva via, în a realiza Împărăţia lui Dumnezeu, în a face binele. Cu acest exemplu simplu, Isus vrea să depăşească o religie înţeleasă numai ca practică exterioară şi obişnuită, care nu are incidenţă asupra vieţii şi asupra atitudinilor persoanelor, o religiozitate superficială, numai "rituală", în sensul urât al cuvântului.

Exponenţii acestei religiozităţi "de faţadă", pe care Isus îi dezaprobă, erau în acel timp "arhiereii şi bătrânii poporului" (Mt 21,23) care, conform avertismentului Domnului, sunt depăşiţi în Împărăţia lui Dumnezeu de vameşi şi desfrânate (cf. v. 31). Isus le spune: "Ei, vameşii, adică păcătoşii, şi desfrânatele vă vor preceda în Împărăţia cerurilor". Această afirmaţi nu trebuie să ne inducă să credem că fac bine cei care nu respectă poruncile lui Dumnezeu, cei care nu respectă morala, şi spun: "Şi ce dacă, cei care merg la biserică sunt mai răi decât noi!". Nu, aceasta nu este învăţătura lui Isus. Isus nu-i indică pe vameşi şi pe desfrânate ca modele de viaţă, ci ca "privilegiaţi ai Harului". Şi aş vrea să subliniez acest cuvânt "har", harul, deoarece convertirea este întotdeauna un har. Un har pe care Dumnezeu îl oferă fiecăruia care se deschide şi se converteşte la El. De fapt, aceste persoane, ascultând predica sa, s-au căit şi şi-au schimbat viaţa. De exemplu, să ne gândim la Matei, care era un vameş, un trădător al patriei sale.

În Evanghelia de astăzi, cel care face o figură mai bună este primul frate, nu pentru că a spus "nu" tatălui său, ci pentru că după aceea "nu"-ul s-a transformat în "da", i-a părut rău. Dumnezeu este răbdător cu fiecare dintre noi: nu încetează, nu renunţă după "nu"-ul nostru; ne lasă liberi chiar şi să ne îndepărtăm de El şi să greşim. A ne gândi la răbdarea lui Dumnezeu este minunat! Aşa cum Domnul ne aşteaptă întotdeauna; mereu alături de noi pentru a ne ajuta; El respectă libertatea noastră. Şi aşteaptă trepidând "da"-ul nostru, pentru a ne primi din nou în braţele sale paterne şi a ne umple de milostivirea sa fără margini. Credinţa în Dumnezeu cere să reînnoim în fiecare zi alegerea binelui faţă de rău, alegerea adevărului faţă de minciună, alegerea iubirii aproapelui faţă de egoism. Cel care se converteşte la această alegere, după ce a experimentat păcatul, va găsi primele locuri în Împărăţia cerurilor, unde există mai multă bucurie pentru un singur păcătos care se converteşte decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi (cf. Lc 15,7).

Însă convertirea, schimbarea inimii, este un proces, un proces care ne purifică de încrustările morale. Şi uneori este un proces dureros, pentru că nu există calea sfinţeniei fără vreo renunţare şi fără lupta spirituală. A lupta pentru bine, a lupta pentru a nu cădea în ispită, a face partea noastră ceea ce putem, pentru a ajunge să trăim în pace şi în bucuria Fericirilor. Evanghelia de astăzi cheamă în cauză modul de a trăi viaţa creştină, care nu este formată din vise şi aspiraţii frumoase, ci din angajamente concrete, pentru a ne deschide mereu la voinţa lui Dumnezeu şi la iubirea faţă de fraţi. Însă asta, chiar şi cea mai mică angajare concretă, nu se poate face fără har. Convertirea este un har pe care trebuie să-l cerem mereu: "Doamne, dă-mi harul de a fi mai bun. Dă-mi harul de a fi un creştin bun".

Maria Preasfântă să ne ajute să fim docili la acţiunea Duhului Sfânt. El este Cel care înmoaie împietrirea inimilor şi le dispune la căinţă, pentru a obţine viaţa şi mântuirea promise de Isus.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori,

Au venit ştiri îngrijorătoare de ciocniri în zona Caucazului. Mă rog pentru pacea în Caucaz şi cer părţilor aflate în conflict să facă gesturi concrete de bunăvoinţă şi de fraternitate, care să poată duce la rezolvarea problemelor nu prin folosirea forţei şi a armelor, ci prin intermediul dialogului şi negocierii. Să ne rugăm împreună, în tăcere, pentru pacea în Caucaz.

Ieri, la Napoli, a fost proclamată fericită Maria Luigia a Preasfântului Sacrament, înainte de călugărie Maria Velotti, fondatoarea Congregaţiei Surorilor Franciscane Adoratoare ale Sfintei Cruci. Să aducem mulţumire lui Dumnezeu pentru această nouă fericită, exemplu de contemplare a misterului Calvarului şi neobosită în exercitarea carităţii.

Biserica astăzi celebrează Ziua Mondială a Migrantului şi a Refugiatului. Salut refugiaţii şi migranţii prezenţi în piaţă în jurul monumentului intitulat "Îngeri fără să ştie" (cf. Evr 13,2), pe care l-am binecuvântat în urmă cu un an. Anul acesta am voit să dedic mesajul meu evacuaţilor interni, care sunt constrânşi să fugă, aşa cum i s-a întâmplat şi lui Isus şi familiei sale. "Asemenea lui Isus constrânşi să fugă", şi evacuaţii, migranţii. Spre ei, în mod deosebit, şi celor care îi asistă se îndreaptă amintirea noastră şi rugăciunea noastră.

Astăzi este şi Ziua Mondială a Turismului. Pandemia a lovit dur acest sector, aşa de important pentru multe ţări. Adresez încurajarea mea celor care lucrează în turism, îndeosebi micilor firme familiale şi tinerilor. Doresc ca toţi să se poate ridica în curând din actualele dificultăţi.

Şi acum vă salut pe voi, dragi credincioşi romani şi pelerini din diferite părţi ale Italiei şi ale lumii. Sunt atâtea steaguri diferite! Un gând special faţă de femeile şi faţă de toate persoanele angajate în lupta împotriva tumorilor de sân. Domnul să susţină angajarea voastră! Şi salut pelerinii din Siena veniţi pe jos până la Roma.

Şi vouă tuturor vă urez o duminică frumoasă, o duminică în pace. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 555.