Împărţirea moaştelor "sfântului" preot Francisc Anton Tasso: o parte a ajuns la Răchiteni

Vineri, 13 martie 2020, rămăşiţele pământeşti ale "sfântului" preot misionar Francisc Anton Tasso de Savona, originar din Italia şi mort în faimă de sfinţenie la Răchiteni, la 5 martie 1765, au fost preluate de la Iaşi şi transferate la Răchiteni, unde vor fi reînhumate, printr-o celebrare pontificală, în ziua de duminică, 3 mai 2020. Este a cincea strămutare a osemintelor sale pământeşti (7 martie 1765, 5 iunie 1782, 30 iunie 1813, 21 noiembrie 2017 şi 13 martie 2020), rămăşiţe care se mai păstrează şi astăzi, la 255 de ani de la moartea lui.

Am încheiat articolul publicat ieri pe acest sit (Controverse privind strămutarea "sfântului" Francisc Anton Tasso de la Iaşi la Răchiteni) cu următoarea invocaţie: Fie ca strămutarea, pentru a cincea oară, a rămăşiţelor pământeşti ale preotului misionar Francisc Anton Tasso să reînvigoreze aducerea aminte a acestui preot care "a murit în pietate şi sfinţenie" pentru propăşirea credinţei şi binele catolicilor din Răchiteni şi nu numai! Au trecut deja peste 20 de ani de când personalitatea parohului de Răchiteni din perioada 1763-1765 a fost readusă în memoria răchitenenilor în monografia scrisă de domnul Dănuţ Doboş, în anul 1999. Ulterior, în anul 2015, studiul a fost dezvoltat în lucrarea "Răchiteni: şase veacuri de prezenţă catolică pe valea Siretului". Cu această ocazie s-a lansat iniţiativa de a readuce moaştele acestui "preot venerabil" în Răchiteni, locul unde a slujit şi a murit în faimă de sfinţenie. Părintele Marian Fechetă, parohul de atunci, a fost încântat de această idee şi a început demersurile necesare.

Săpăturile arheologice din catedrala din Iaşi, dar mai ales descoperirea sicriului în care au fost depuse în anul 1813 rămăşiţele pământeşti ale părintelui Tasso au amplificat această dorinţă a comunităţii creştinilor din Răchiteni. În ziua de 21 noiembrie 2017, în faţa vechiului altar din catedrala ieşeană a fost descoperit sicriul în care zăceau rămăşiţele pământeşti ale pr. Tasso, ele fiind mari atât ca dimensiuni osoase cât şi ca număr. Într-o casetă făcută din cărămidă, cu lungimea de 0,70 m şi lăţimea de 0,40 m, s-a descoperit un sicriu mic sicriu, parţial putrezit, în care erau rămăşiţele pământeşti ale părintelui Tasso. Pe două dintre laturile sicriului se poate citi: "Obiit / A.D. / 1765" şi "Ossa servi Dei / P. Franc. Ant. Tasso Ligur. / M.C. M.A. Par. Rechi(teni)". Lângă oasele păstrate, în raclă s-a găsit şi un recipient din sticlă, având un sigiliul în ceară aplicat în anul 1813, când au fost aduse şi reînhumate în catedrala din Iaşi. Sigiliu este în formă rotundă, pe care sunt imprimate două mâini şi o cruce. În sticlă s-a găsit un document în formă de sul. Această raclă a fost scoasă din catedrala veche şi mutată provizoriu la subsolul catedralei noi din Iaşi, aceasta fiind a patra strămutare.

Parohul Inocenţiu Arcana şi primarul Petre Doboş, fiind susţinuţi de mulţi fii ai satului (dintre aceştia îi amintim pe dr. Dănuţ Doboş, prof. Cristina Ghercă, pr. Iosif Doboş, pr. Iosif Răchiteanu, pr. Ieronim Iacob), au stabilit etapele acestui demers şi au demarat procedurile necesare. Consiliul Local al Primăriei Răchiteni a aprobat acest proiect şi a alocat sume de bani pentru pregătirea locului de veci al părintelui Tasso şi pentru sărbătoarea reînhumării, care urma să se stabilească ulterior.

La începutul acestui an, Parohia Răchiteni şi Primăria Răchiteni, prin reprezentanţii lor parohul Inocenţiu Arcana şi primarul Petre Doboş, au înaintat Episcopiei Catolice de Iaşi cererea de transfer a osemintelor pământeşti ale preotului Tasso şi participarea episcopului Iosif Păuleţ la acest eveniment excepţional din viaţa comunităţii catolice din Răchiteni şi a diecezei noastre. În cadrul întrevederii acestora în sediul Episcopiei de Iaşi, s-a stabilit scenariul acestui transfer şi s-a stabilit data celebrării acestui eveniment: după-amiaza zilei de duminică, 3 mai 2020.

Următorul pas a fost cel al preluării unei părţi din osemintele părintelui Tasso, care au fost identificate, certificate, curăţate şi igienizate la Institutul de Antropologie din Iaşi. O altă parte din aceste oseminte va fi reînhumată în cripta catedralei vechi din Iaşi, unde vor fi aşezate şi rămăşiţele pământeşti ale episcopilor şi preoţilor care au descoperite în cadrul săpăturilor arheologice ce au fost organizate înainte de lucrările de reparaţii capitale la biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Iaşi. Moaştele părintelui Tasso au fost predate din partea Episcopiei de Iaşi de către pr. Mihai Budău - delegat episcopal şi preluate de pr. Inocenţiu Arcana - paroh de Răchiteni. Ele au fost aşezate într-un sicriu din lemn de stejar şi transportate la Răchiteni, unde vor fi depuse în biserica parohială. Ca o aducerea aminte a locului unde s-a născut părintele Francisc Anton Tasso, s-a dorit să se aducă de la Savona o placă de marmură pe care să fie scris un scurt necrolog, dar criza coronavirusului împiedică momentan acest plan.

La aflarea acestei veşti, un membru al comunităţii din Răchiteni a exclamat: "Foarte emoţionant! Am credinţa că sfântul şi-a dorit lucrul ăsta cu ardoare. Să ne ajute bunul Dumnezeu să-l păstrăm cum se cuvine!" Într-un comentariu la articolul postat ieri pe www.ercis.ro, un alt creştin scria: "Dacă îl mai mută de două ori, mai au ce muta?" Chiar dacă, după 255 de ani, rămăşiţele pământeşti ale părintelui Tasso s-au redus, suntem convinşi că readucerea lor la Răchiteni va insufla credinţa în comuniunea sfinţilor şi va revărsa peste comunitate belşug de haruri sufleteşti şi trupeşti, de ce nu şi îndepărtarea pandemiei de coronavirus.

Pr. Alois Moraru

* * *

Controverse privind strămutarea "sfântului" Francisc Anton Tasso de la Iaşi la Răchiteni (I)

5 martie, ziua naşterii pentru cer a doi "sfinţi": un moldovean în Italia şi un italian în Moldova

lecturi: 1682.