Papa Francisc: Angelus (1 martie 2020)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

În această primă duminică din Postul Mare, Evanghelia (cf. Mt 4,1-11) relatează că Isus, după botezul în râul Iordan, "a fost condus de Duhul în pustiu ca să fie ispitit de diavol" (v. 1). El se pregăteşte să înceapă misiunea sa de vestitor al Împărăţiei cerurilor şi, aşa cum au făcut deja Moise şi Ilie (cf. Ex 24,18; 1Re 19,8), în Vechiul Testament, face asta cu un post de patruzeci de zile. Intră în "păresimi".

La sfârşitul acestei perioade de post, intră năvalnic ispititorul, diavolul, care încearcă de trei ori să-l pună în dificultate pe Isus. Prima ispită porneşte de la faptul că lui Isus îi este foame; diavolul îi sugerează: "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, spune ca pietrele acestea să devină pâini" (v. 3). O provocare. Însă răspunsul lui Isus este clar: "Este scris: Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu" (4,4). El face referinţă la Moise, când aminteşte poporului de drumul lung parcurs în pustiu, în care a învăţat că viaţa sa depinde de Cuvântul lui Dumnezeu (cf. Dt 8,3).

După aceea diavolul face o a doua tentativă (v. 5-6), devine mai viclean, citând şi el Sfânta Scriptură. Strategia este clară: dacă tu ai atâta încredere în puterea lui Dumnezeu, atunci experimenteaz-o, de fapt însăşi Scriptura afirmă că vei fi ajutat de îngeri (v. 6). Dar şi acest caz Isus nu se lasă încurcat, pentru că acela care crede ştie că Dumnezeu nu trebuie pus la încercare, ci se încrede în bunătatea sa. De aceea la cuvintele Bibliei, interpretate instrumental de satana, Isus răspunde cu un alt citat: "Din nou este scris: Nu-l vei ispiti pe Domnul Dumnezeul tău" (v. 7).

În sfârşit, a treia tentativă (v. 8-9) revelează adevărata gândire a diavolului: deoarece venirea Împărăţiei cerurilor marchează începutul înfrângerii sale, cel rău ar vrea să-l abată pe Isus de la ducerea la împlinire a misiunii sale, oferindu-i o perspectivă de mesianism politic. Însă Isus respinge idolatria puterii şi a gloriei umane şi, la sfârşit, îl alungă pe ispititor spunându-i: "Pleacă, Satană! Căci este scris: Pe Domnul Dumnezeul tău îl vei adora şi numai lui îi vei aduce cult" (v. 10). Şi în acest moment, lângă Isus, fidel faţă de încredinţarea sa Tatălui, se apropie îngeri pentru a-i sluji (cf. v. 11).

Asta ne învaţă un lucru: Isus nu dialoghează cu diavolul. Isus îi răspunde diavolului cu Cuvântul lui Dumnezeu, nu cu cuvântul său. În ispită de atâtea ori noi începem să dialogăm cu ispita, să dialogăm cu diavolul: "Da, dar eu pot să fac asta..., apoi mă spovedesc, apoi asta, cealaltă...". A nu dialoga niciodată cu diavolul. Isus face două lucruri cu diavolul: îl alungă sau, ca în acest caz, răspunde cu Cuvântul lui Dumnezeu. Fiţi atenţi: a nu dialoga niciodată cu ispita, a nu dialoga niciodată cu diavolul.

Şi astăzi Satana intră năvalnic în viaţa persoanelor pentru a le ispiti cu propunerile sale linguşitoare; amestecă glasul său cu multele glasuri care încearcă să domesticească conştiinţa. Din mai mult părţi vin mesaje care invită să "ne lăsăm ispitiţi" pentru a experimenta beţia încălcării. Experienţa lui Isus ne învaţă că ispita este tentativa de a parcurge căi alternative faţă de cele ale lui Dumnezeu: "Dar, fă asta, nu-i problemă, după aceea Dumnezeu iartă! Dar ia-ţi o zi de bucurie..." - "Dar este păcat!" - "Nu, nu este nimic". Căi alternative, căi care ne dau senzaţia autosuficienţei, a profitării de viaţă ca scop în sine. Dar toate acestea sunt iluzorii: foarte repede ne dăm seama că noi cu cât ne îndepărtăm de Dumnezeu, cu atât ne simţim mai lipsiţi de apărare şi neputincioşi în faţa marilor probleme ale existenţei.

Fecioara Maria, Mama Celui care a zdrobit capul şarpelui, să ne ajute în acest timp al Postului Mare să fim vigilenţi în faţa ispitelor, să nu ne supunem niciunui idol din această lume, să-l urmăm pe Isus în lupta împotriva răului; şi vom fi şi noi învingători ca Isus.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori,

Vă salut pe voi toţi, credincioşi din Roma şi pelerini veniţi din Italia şi din diferite ţări.

Îndeosebi, salut tinerii din Formentera, credincioşii din Ostuni şi cei din Parohia "Sfântul Pius de Pietrelcina" din Roma.

Urez tuturor ca drumul Postului Mare, început de puţin timp, să fie bogat în roade ale Duhului şi bogat în fapte de caritate.

Sunt un pic întristat pentru ştirile care vin despre atâţia evacuaţi, atâţia bărbaţi, femei, copii alungaţi din cauza războiului, atâţia migranţi care cer refugiu în lume şi ajutor. În aceste zile, acest lucru a devenit foarte puternic. Să ne rugăm pentru ei.

Vă cer şi o amintire în rugăciune pentru exerciţiile spirituale ale Curiei Romane, care vor începe în această seară la Ariccia. Din păcate, răceala mă constrânge să nu particip, anul acesta: voi urmări meditaţiile de aici. Mă unesc spiritual cu Curia şi cu toate persoanele care trăiesc momente de rugăciune, făcând exerciţiile spirituale acasă.

Duminică frumoasă şi poftă bună!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 402.