Este oficial: Jakarta îl invită pe papa Francisc în Indonezia

De Mathias Hariyadi

După zile de indiscreţii, vine oficialitatea: guvernul indonezian l-a invitat pe papa Francisc să viziteze ţara din sud-estul asiatic. Antonius Agus Sriyono, ambasador al Republicii Indonezia la Sfântul Scaun, declară la AsiaNews: "Ieri, 28 ianuarie 2020, am înmânat personal scrisoarea de invitaţie cardinalului Piero Parolin la Secretariatul de Stat al Vaticanului". În notă, Jakarta exprimă dorinţa de a găzdui călătoria apostolică a pontifului în septembrie.

În toată ţara circulau voci despre posibila venire a papei. Le-au alimentat câteva declaraţii făcute la 20 ianuarie de Yahya Cholil Staquf, membru al Consiliului suprem al Nadhlatul Ulama (NU) - cea mai mare organizaţie islamică moderată din ţară şi din lume. Yahya s-a întâlnit cu papa în Vatican la 15 ianuarie împreună cu alţi lideri religioşi, pentru a discuta despre importanţa activismului social în înfruntarea conflictului interreligios. Înaltul exponent al NU a afirmat la presa locală că pontiful i-a destăinuit intenţia de a merge în vizită apostolică în Indonezia, Papua Noua Guinee şi Timor Est în septembrie. Ca urmare a afirmaţiilor lui Yahya, pe social media a circulat o "scrisoare de invitaţie oficială" semnată de preşedintele indonezian Joko "Jokowi" Widodo. Contactat de AsiaNews, ambasadorul Sriyono declara: "Sunt în desfăşurare discuţii şi această temă încă este confidenţială".

După zile de aşteptare trepidantă, astăzi dimineaţă catolicii indonezieni au avut confirmarea că în viitorul apropia ar putea să-l îmbrăţişeze pe papa Francisc, deşi încă nu este o dată oficială. Entuziasmul călugărilor şi credincioşilor a găsit glas în media catolică Sesawi.net. Comentând ştirea, mulţi cer ca să fie făcută publică mai repede ziua celebrării euharistice solemne prezidate de pontif împreună cu liderii Conferinţei Episcopale Indoneziene (KWI). Pr. August Surianto Himawan, director al personalului şi al problemelor generale din KWI, afirmă: "Speranţa noastră profundă este ca totul să se desfăşoare în manieră liniştită şi călătoria să fie bine organizată".

În cea mai populată ţară islamică din lume, catolicii sunt o mică minoritate. Conform statisticilor guvernului, ei sunt circa 7,5 milioane şi reprezintă aproape 3% din populaţie. Cu toate acestea, Biserica indoneziană este animată de vivacitatea propriilor lideri şi de marea participare a credincioşilor la activităţile religioase. Papa Francisc ar putea să fie al treilea pontif care merge în Indonezia: Paul al VI-lea a vizitat ţara în 1970, urmat de Ioan Paul al II-lea în 1989. La Jakarta, acesta din urmă a celebrat o liturghie cu peste 110 mii de participanţi în Senayan Sport Stadium. Papa polonez a prezidat şi o celebrare în Open Airfield din Yogyakarta - teren care aparţine academiei de aeronautică - şi una în insula "catolică" Flores.

Bucuria catolicilor pentru posibila vizită a papei Francisc urmează după circa cinci luni de la numirea de cardinal a lui Ignatius Suharyo Hardjoatmodjo, arhiepiscop de Jakarta şi preşedinte al KWI. Comentând alegerea pontifului, cardinalul a explicat că Sfântul Scaun monitoriza şi "evalua" de mult timp Biserica catolică indoneziană. "Aceasta din urmă - a afirmat el - este văzută ca un bun model pentru orice Biserică din lume, pentru modul în care exercită credinţa creştină promovând pace, toleranţă, precum şi spirit de compasiune faţă de aproapele".

În iunie, pontiful îi îndemnase pe cei 37 de prelaţi, în Vatican pentru vizita ad limina apostolorum, la promovarea şi la învăţarea "Documentului despre fraternitatea umană pentru pacea mondială şi convieţuirea comună" - semnat la Abu Dhabi de papa Francisc şi marele imam de Al-Azhar în februarie 2019. Papa Francisc declarase cardinalului că Indonezia este locul cel mai reprezentativ în care este pusă în practică fraternitatea umană între diferite grupuri religioase; îndeosebi, între musulmani şi creştini. Preluând invitaţia papei, în noiembrie episcopii au pus Declaraţia de la Abu Dhabi în centrul Conferinţei lor anuale.

(După AsiaNews, 29 ianuarie 2020)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 534.