Ruşii iubesc Crăciunul, dar nu în biserică

De Vladimir Rozanskij

Centrul de cercetări statistice Sova, unul dintre cele autoritare din ţară, a publicat pentru fiecare regiune datele referitoare la frecvenţa în biserică în timpul liturgiilor ortodoxe de Crăciun în timpul săptămânii trecute. Cifrele oscilează între 1 şi 3%, cu o medie în ansamblu pentru toată Rusia care nu depăşeşte 2% în linie cu ultimii ani, chiar dacă uşor în scădere. Este vorba de cea mai scăzută frecvenţă constatată în toate ţările creştine (Franţa, una din cele mai secularizate, este la 5-7% circa).

Această înclinaţie scăzută a ruşilor de a participa la ceremoniile liturgice ilustrează caracterul propriu al ortodoxiei ruseşti, care se afirmă mai mult ca realitate identitară naţional-populare, decât în mod expres religioasă; aşa cum obişnuia să repete Boris Eltsyn, primul preşedinte post-comunist în anii '90, este o ţară de "atei ortodocşi". Reprezentanţii patriarhiei de Moscova nu comentează aceste date, dar nu par să fie deosebit de preocupaţi, aşa încât continuă să dezvolte programe de edilitate ecleziastică ce contrastează tot mai mult cu frecvenţa scăzută a credincioşilor.

În acelaşi timp primarul de Moscova, foarte fidelul lui Putin, Serghei Sobianin, a sărbătorit în zilele trecute marele succes al festivalului "Călătorie în Crăciun", care s-a desfăşurat în capitală de la 13 decembrie la 12 ianuarie şi care a înregistrat prezenţa a peste 15 milioane de vizitatori. Anul trecut manifestaţia a ajuns la 18,6 milioane de participanţi, pe o perioadă mai lungă; Sobianin a manifestat orgoliul său pentru recordul obţinut pentru "cea mai mare sărbătoare de Crăciun din toată Europa", în care se ţin diferite manifestări culturale, întreceri de sporturi de iarnă, propuneri culinare de Crăciun şi o vastă alegere de suveniruri.

Deci Crăciunul se extinde după "calendarul dublu" occidental (25 decembrie) şi oriental (7 ianuarie), asumând mai mult un caracter comercial şi popular, în care partea religioasă este în mod categoric întunecată. Sărbătorile se prelungesc până la 19 ianuarie, dată a sărbătorii ortodoxe a Botezului Domnului, în care mulţi participă la "baia în apele îngheţate" care se ţine după liturghii. Anul acesta ruşii sunt preocupaţi datorită temperaturilor ridicate, care fac să se topească gheaţa împiedicând o realizarea a performance folclorice ortodoxe.

De altfel, acelaşi fenomen se repetă şi cu ocazia festivităţilor pascale, mai simţite de Biserica ortodoxă faţă de cele de Crăciun, şi în care procentul de credincioşi în biserică se ridică până la 3% circa. Mulţi merg la biserică numai pentru binecuvântarea dulciurilor pascale, fără a lua parte la rituri. Procentul de ortodocşi "activi" în Rusia nu creşte, ba chiar este în scădere de mai mulţi ani, în pofida propagandei religioase intense sprijinite de structurile publice statale şi locale şi de conducătorii politici prezenţi mereu în primul rând la liturgii, începând de la preşedintele Vladimir Putin.

Protagonismul Bisericii ortodoxe în diferitele problematici sociale, în apărarea familiei, a vieţii care trebuie să se nască şi a valorilor morale, nu pare să reuşească să schimbe orientarea populaţiei, care înregistrează cele mai mari cifre procentuale de avorturi şi divorţuri din lume. Biserica se ridică în apărarea viziunii creştine a vieţii private şi publice împotriva "degradării morale provocate de influenţa occidentală", însă în realitate societatea rusă de astăzi nu pare să se descotorosească mult de obiceiurile din timpurile ateismului sovietic, unde totuşi 2-3% din populaţie încerca să frecventeze bisericile în pofida numărului mic al lor şi a riscurilor pe care le comporta acest lucru.

De altfel nu este uşor să se calculeze numărul "enoriaşilor ortodocşi", deoarece nu există registre oficiale nici măcar pentru sacramente, şi însăşi legea rusă despre libertatea de religie interzice să fie puşi credincioşii să semneze orice document care atestă apartenenţa lor la o confesiune religioasă. Statisticile în acest sens sunt destul de generice şi adesea generoase, iar datele cele mai credibile sunt cele ale ministerului de interne, care controlează orice tip de adunare a populaţiei.

(După asianews.it, 14 ianuarie 2020)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 921.