Ziua Migrantului, părintele Baggio: a răsturna relatarea negativă

De Luca Attanasio

A readuce totul pe un plan uman, a reduce la tăcere glasurile needucate care s-au înmulţit cu privire la refugiaţi în ultimii ani, pentru a reîncepe de la o dimensiune personală, de la istorii, nu de la mase. Probabil acesta este mesajul principal pe care papa a voit să-l dea la Ziua Migrantului din Biserica catolică, zi care se celebrează duminică 29 septembrie, ajunsă la a 105-a ediţie, pornind de la titlul "Nu este vorba numai de migranţi".

Este vorba de persoane, pare să sublinieze papa Francisc, de bărbaţi, femei, de un număr incredibil de copii: conform raportului publicat de UNHCR la 20 iunie - Ziua Mondială a Refugiatului - reprezintă peste 51% din cei circa 71 de milioane de migranţi forţaţi care umblă prin lume fugind de războaie, persecuţii, dezastre ambientale, foame, sărăcie. Este vorba, conform papei, de Isus însuşi: "Este cu adevărat [Isus], chiar dacă ochii noştri cu greu îl recunosc: cu hainele rupte, picioarele murdare, cu faţa deformată, trupul rănit, incapabil să vorbească limba noastră", a declarat în omilia sa la Meeting-ul de la Migrantes "Liberi de frică", la 15 februarie la Scrofano. Dar după aceea, aşa cum este declinat în unul din cele şapte subtitluri, "este vorba şi de fricile noastre". În mare parte nefondate, dictate de o propagandă fără scrupule care profită de suferinţele indivizilor şi măresc un fenomen care de acum, la noi, este redus la termenii minimi: intrările neregulamentare în Italia, în mare parte graţie acordului cu Libia semnat în 2017 de ministrul de interne de atunci, Marco Minniti, au trecut de la apogeul ajuns în 2016 - 181 de mii (o cifră considerabilă care reprezintă, însă, 0,3% din populaţie) - la 24.500 circa în 2018, numărul cel mai scăzut din totdeauna. Apoi, aşa cum demonstrează pe larg toate statisticile oficiale, marea majoritate a celor care fug din propriile contexte, nu ajung în Europa, cu atât mai puţin în Italia. În top ten al ţărilor găzduitoare, pe primul loc este Turcia (3,7 milioane de refugiaţi), urmată de Pakistan (1,4), Uganda (1,2), Sudan (1,1) şi Liban, o ţară mare ca Abruzzo, care primeşte 1,1 milioane de sirieni (conform unor ONG de acolo, circa două milioane).

- Care este sensul acestei Zile prinse între climatul de xenofobie şi speranţe de cotituri cu gust uman? Cum să ne întrebăm în faţa acestui popor de evacuaţi care ajunge la noi după călătorii dramatice? Îl întrebăm pe părintele Fabio Baggio, subsecretar al secţiunii "Migranţi şi Refugiaţi" din Dicasterul pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale.

Relatarea în mod substanţial negativă în jurul temei migranţilor a contribuit la generarea unui sentiment de teamă faţă de celălalt în multe populaţii locale. Sensul acestei Zile este tocmai încercarea de a răsturna această relatare: în loc să ne oprim asupra elementelor negative, să încercăm să le evidenţiem pe cel pozitive, care sunt atâtea. Multe studii ştiinţifice coincid asupra faptului că migraţiile, dacă sunt guvernate în mod oportun, pot aduce bunăstare şi prosperitate tuturor, o clasică situaţie win-win, dacă se acceptă să se vorbească onest şi cu profesionalism despre fenomen.

- Conform diferitelor sondaje, atitudinea unei părţi semnificative a catolicilor din Italia nu pare în linie cu mesajele papei cu privire la migranţi, ce ar trebui să facă mai mult Biserica pentru a-i educa pe credincioşi la gânduri şi comportamente mai solidare?

Papa, vorbind directorilor naţionali ai pastoraţiei pentru migranţi în urmă cu exact doi ani, se declara foarte preocupat pentru "semnele de intoleranţă, discriminare şi xenofobie din Europa", dar în acelaşi timp invita să nu se neglijeze suferinţa multora în faţa sosirii în masă a migranţilor şi refugiaţilor; suferinţă cauzată de o serie de factori confluenţi: criza economică, mărimea şi compoziţia fluxurilor migratoare, nepregătirea substanţială a societăţilor găzduitoare şi politici naţionale şi comunitare adesea neadecvate. De fapt, nu este corect a crede că toate comunităţile din Europa, ca şi din altă parte, trebuie să fie automat pregătite să primească migranţi şi refugiaţi: este nevoie de cunoştinţe şi pregătire.

- Voi care cu privire la această temă îl ajutaţi pe papa direct, ce tip de comunicare elaboraţi pentru a contrasta retorica dominantă şi a favoriza conştiinţă mai mare?

Această Zi este pentru noi fundamentală, lucrăm la ea de multe luni. Vrem să evidenţiem aşa-numitele ştiri bune care în general nu câştigă primele pagini ale ziarelor. Din punct de vedere istoric migraţiile au contribuit la dezvoltarea societăţilor noastre. Însă există o diferenţă cu privire la migraţiile din trecut: astăzi mulţi oameni pleacă fără un adevărat proiect, pentru a-şi salva viaţa sau a scăpa de mizerie. Tocmai pentru aceasta, este fundamental a încerca să se construiască un proiect comun, a-l ajuta pe cel care ajunge să definească un proiect împreună cu comunitatea care primeşte.

- Papa a dat multă importanţă oficiului vostru, cărui fapt se datorează acest privilegiu?

Când a constituit Dicasterul pentru Dezvoltarea Integrală, Sfântul Părinte a voit ca să fie o secţiune dedicată "migranţilor şi refugiaţilor", "şi pe aceasta - a spus el - pentru moment, o conduc eu". Cei doi subsecretari, părintele Michael Czerny (pe care papa Francisc îl va crea cardinal în consistoriul din 5 octombrie 2019, n.r.) şi eu, imediat am perceput importanţa pe care papa o dădea acestui oficiu şi ne-am întrebat de ce. Răspunsul este că migranţii şi refugiaţii sunt printre cei mai vizibili locuitori din periferiile existenţiale pe care Biserica este chemată astăzi să-i primească, să-i promoveze şi să-i integreze. Mesajul din acest an intitulat "Nu este vorba numai de migranţi" clarifică bine acest concept. Migranţii şi refugiaţii riscă în mod constant marginalizarea şi uitarea, pentru că nu sunt consideraţi parte a grupului "nostru". Sunt "ceilalţi" pe care adesea îi izolăm la margini şi îi rebutăm deoarece credem că nu vor putea contribui niciodată la bunăstarea noastră. Papa a vorbit adesea despre cultura rebutului care produce atâtea sărăcii printre "fragilii" noştri şi despre necesitatea de a echilibra cele două lumi care călătoresc cu viteze diferite. În magisteriul său, papa Francisc a reafirmat adesea necesitatea de a resitua resursele pe baza unei dreptăţi globale, pentru ca bogaţii să nu devină tot mai bogaţi şi săracii tot mai săraci. Pe temele inegalităţilor şi a respectivelor migraţii în masă se joacă mult din viitorul nostru ca familie umană şi Sfântul Părinte vrea să contribuie cu mesajul său la o schimbare de direcţie spre unica ţintă sustenabilă: împlinirea proiectului lui Dumnezeu cu privire la lume.

(După Vatican Insider, 28 septembrie 2019)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
 

lecturi: 251.