Edith Stein. Ales Bello (filozofă): "Şi astăzi sunt timpuri dificile care cer o rezistenţă serioasă şi constructivă"

De M. Chiara Biagioni

"Sunt timpuri dificile care cer o rezistenţă meditată, serioasă şi constructivă". Şi figura lui Edith Stein, opera sa şi mai ales viaţa sa dăruită în apărarea drepturilor umane până la moarte într-un lagăr de concentrare, pot să fie un far, un punct de referinţă. Actualizează mesajul lui Stein în ziua în care se aminteşte moartea sa filozofa Angela Ales Bello, fost decan de filozofie la Universitatea Pontificală Laterană. Era ziua de 9 august 1942, când Edith Stein a fost ucisă la Auschwitz-Birkenau. Călugăriţă din Ordinul Carmelitanelor Desculţe, filozofă, mistică germană, victimă şi ea a ideologiei naziste pentru că era de origine ebraică. În 1998 papa Ioan Paul al II-lea a proclamat-o sfântă şi anul următor a declarat-o patroană a Europei. "Cred că mesajul său este de caracter în primul rând moral şi apoi politic", spune filozofa Ales Bello. "Cu ideea că dacă fiinţele umane vor să constituie o comunitate, ea trebuie să se bazeze în mod fundamental pe valori etice şi apoi să se traducă într-o comunitate politică. Aceasta era ideea sa de comunitate statală".

Ce mesaj ar adresa Stein astăzi Europei?

Ea credea că suveranitatea fiecărui stat nu era în contrast cu o comunitate mai amplă care să-i poată include pe toţi, menţinând diversităţile şi totuşi unindu-i în idealuri comune. O comunitate lărgită, pacifică, în care să nu fie contraste. În tinereţea sa participase la primul război mondial ca voluntară la Crucea Roşie motiv pentru care cunoştea negativul războiului şi răul care provine din el şi considera întocmai că depăşirea acestuia trebuia să fie o conduită de viaţă orientată de valori umane şi religioase. Europa, conform lui Stein, şi astăzi ar trebui să fie legată de aceste valori comune depăşind egoismele dar şi superficialităţile şi atitudinile la modă care nu sunt pozitive.

Ce înţelegeţi prin "atitudini la modă"?

Fiinţele umane au întotdeauna o parte pozitivă şi o parte negativă. Partea negativă este aceea care duce la dispersare şi la superficialitate şi uneori şi la rău. Nu întâmplător Stein a murit datorită faptului că la origine era evreică. Din fericire astăzi nu există contraste aşa de puternice ca în epocile trecute în Europa. Dar există alte tipuri de contraste care împiedică să se perceapă elementele comune care ar putea să întărească nu numai Europa, ci şi întreaga lume. Mă refer la contrastul cu popoarele străine, cu acela care nu este de aceeaşi rasă, ba chiar cu acela care gândeşte diferit. În faţa unui asemenea scenariu, este necesară o educaţie profundă, permanentă, a tuturor, la valori de convieţuire şi valori umane care riscă, în fiecare epocă şi îndeosebi în a noastră, să fie uitate.

Suveranisme, închideri ale graniţelor, găsirea unui duşman. Astăzi, se prezintă din nou aceleaşi tentaţii şi aceleaşi întunecimi din trecut. Ce este în spatele acestei amnezii a trecutului?

Din păcate, nu se cunoaşte istoria şi chiar dacă se cunoaşte nu se vrea amintită pentru că prevalează interesele şi succesele imediate. Prevalează protagonismele personale care adesea indică şi o mare slăbiciune psihică. Au existat în trecutul nostru oameni politici importanţi precum Schumann, De Gasperi, care au meritat să fie recunoscuţi pentru că au construit în bine şi în bine înseamnă în binele tuturor, pentru creşterea tuturor, nu numai a Europei.

Cum era "rezistenţa" lui Edith Stein?

A fost o rezistenţă nu numai personală, ci activă şi pentru bunul comun. Ştim că a trimis chiar o scrisoare pontifului din acea epocă pentru ca să poată spune un cuvânt în favoarea drepturilor umane. Astăzi noi suntem norocoşi pentru că avem un papă ca Francisc căruia nu avem nevoie să-i cerem nimic. Însă cred că exemplul său poate să implice mai ales pe tineri în a arăta că nu sunt de partea egoismului, de partea unei închideri oarbe care în linie de principiu nu foloseşte omenirii şi din punct de vedere practic este şi falimentară.

Ce ar spune Edith Stein tinerilor?

Există foarte multe conferinţe şi scrieri în care Edith Stein se adresează tinerilor. Însă lucrul interesant de care ar trebui să ţinem cont este că Stein se adresează adulţilor pentru ca să-i înveţe pe tineri. Cred că un punct de bază al epocii noastre este lipsa din păcate în adulţi, nu în tineri. Aşadar ar trebui ca adulţi să facem o operă de formare care înseamnă cunoaştere, educaţie intelectuală şi practică, dar înseamnă mai ales o formare spirituală.

(După agenţia SIR, 9 august 2019)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 530.