Papa Francisc: Discurs adresat delegaţiei Patriarhiei ecumenice de Constantinopol (28 iunie 2019)

Iubiţi fraţi în Cristos,

Vă spun bun-venit, bucuros să vă primesc, ca membri distinşi ai delegaţiei patriarhiei ecumenice pe care fratele meu iubit Bartolomeu I şi Sfântul Sinod au trimis-o cu ocazia sărbătorii apostolilor Petru şi Paul. Prezenţa voastră manifestă legăturile trainice existente între Bisericile de Roma şi de Constantinopol şi angajarea comună de a merge spre acea plinătate de comuniune la care tânjim, ascultă de voinţa fermă a lui Isus (cf. In 17,21). Sărbătoarea sfinţilor Petru şi Paul, care este în aceeaşi zi în calendarele liturgice din Orient şi din Occident, ne invită să reînnoim caritatea care generează unitate.

În acelaşi timp, ne recheamă la curajul apostolic al vestirii. Asta înseamnă şi a ne angaja să răspundem la noile provocări ale timpului nostru. Şi aceasta este fidelitate faţă de Evanghelie. Îmi place să amintesc, în privinţa atenţiei faţă de contextul de astăzi, angajarea patriarhului ecumenic pentru salvgardarea creaţiei, care a fost pentru mine izvor de inspiraţie. În faţa crizei ecologice îngrijorătoare prin care trecem, a promova îngrijirea casei comune pentru cei care cred nu este numai o urgenţă care nu mai poate fi amânată, ca pentru toţi, ci un mod concret de a-l sluji pe aproapele, în spiritul Evangheliei. În mod asemănător, consider un semn frumos colaborarea dintre Biserica catolică şi patriarhia ecumenică despre alte probleme actuale, cum ar fi lupta împotriva formelor moderne de sclavie, primirea şi integrarea migranţilor, evacuaţilor şi refugiaţilor şi promovarea păcii la diferite niveluri.

Luna trecută, în timpul călătoriilor mele pastorale în Bulgaria şi România, am avut bucuria de a-i întâlni pe patrarhii Neofit şi Daniel şi Sinoadele lor şi de a admira credinţa şi înţelepciunea acelor păstori. Cu aceste ocazii, ca şi în diferitele întâlniri cu fratele Bartolomeu şi cu alţi conducători de Biserici, am avut posibilitatea de a aprecia bogăţia spirituală prezentă în ortodoxie. Vreau să vă destăinui că am plecat din acele ţări cu mai mare dorinţă de comuniune. Sunt tot mai convins că restabilirea unităţii depline între catolici şi ortodocşi trece prin respectarea identităţilor specifice şi convieţuirea armonioasă în diversităţile legitime. De altfel, Duhul Sfânt este cel care ridică multiplicitatea darurilor cu creativitate şi care armonizează, conduce din nou la unitate, o unitate autentică pentru că nu este uniformitate, ci simfonie a mai multor glasuri în caritate. Ca episcop de Roma doresc să reafirm că pentru noi catolicii scopul dialogului este comuniunea deplină în diversităţile legitime, nu aplatizarea omologatoare şi cu atât mai puţin absorbirea.

Pentru aceasta mi se pare preţios, în întâlnirile noastre, să împărtăşim rădăcinile noastre, să redescoperim binele pe care Domnul l-a semănat şi l-a făcut să crească în celălalt şi să ni-l dăruim reciproc, să învăţăm reciproc, să ne ajutăm să nu ne fie frică de dialog şi de colaborarea concretă. Scandalul diviziunilor încă nevindecate pe deplin va putea să fie înlăturat numai cu harul lui Dumnezeu în timp ce mergem împreună, însoţind cu rugăciunea paşii celuilalt, vestind Evanghelia înţelegerii, străduindu-ne în slujirea celor nevoiaşi, dialogând în adevăr, fără a ne lăsa condiţionaţi de prejudecăţi din trecut. Astfel, în acea transparenţă sinceră pe care Domnul o iubeşte, ne vom întâlni şi vom şti să apreciem mai mult identităţile noastre. Vom creşte în cunoaşterea şi în afectul reciproc. Vom experimenta că, dincolo de diferenţe, este cu adevărat mult mai mult ceea ce ne uneşte şi ceea ce ne determină să mergem înainte împreună.

Eminenţă, iubiţi fraţi, vă mulţumesc pentru vizita voastră şi pentru apropierea pe care aţi voit să mi-o exprimaţi. Vă rog să transmiteţi salutul meu fratern şi cordial Sanctităţii Sale Bartolomeu I şi membrilor Sfântului Sinod. Şi vă cer, cu rugăminte, şi să-mi rezervaţi un loc în rugăciunea voastră. Dumnezeu, atotputernic şi milostiv, prin mijlocirea sfinţilor apostoli Petru şi Paul şi Andrei, fratele lui Petru, să binecuvânteze şi să susţină angajarea noastră pe drumul spre comuniunea deplină. Mulţumesc.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 396.