Papa Francisc: Regina Coeli (28 aprilie 2019)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Evanghelia de astăzi (cf. In 20,19-31) relatează că, în ziua de Paşte, Isus le apare discipolilor săi în cenacol, seara, aducând trei daruri: pacea, bucuria, misiunea apostolică.

Primele cuvinte pe care el le spune sunt: "Pace vouă" (v. 21). Cel Înviat aduce pacea autentică, pentru că prin jertfa sa pe cruce a realizat reconcilierea dintre Dumnezeu şi omenire şi a învins păcatul şi moartea. Aceasta este pacea. Discipolii săi erau cei dintâi care aveau nevoie de această pace, pentru că, după prinderea şi condamnarea la moarte a Învăţătorului, au căzut în rătăcire şi în frică. Isus se prezintă viu în mijlocul lor şi, arătând rănile sale - Isus a voit să păstreze rănile sale - în trupul glorios, dăruieşte pacea ca rod al victoriei sale. Însă în seara aceea nu era prezent apostolul Toma. Informat despre acest eveniment extraordinar, el, incredul în faţa mărturiei celorlalţi apostoli, pretinde să verifice personal adevărul a ceea ce ei afirmă. După opt zile, adică exact ca astăzi, se repetă apariţia: Isus vine în întâmpinarea incredulităţii lui Toma, invitându-l să atingă rănile sale. Ele constituie izvorul păcii, pentru că sunt semnul iubirii imense a lui Isus care a înfrânt forţele ostile omului, păcatul, moartea. Îl invită să atingă rănile. Este o învăţătură pentru noi, ca şi cum Isus ne-ar spune nouă tuturor: "Dacă tu nu eşti în pace, atinge rănile mele".

A atinge rănile lui Isus, care sunt multele probleme, dificultăţi, persecuţii, boli ale atâtor oameni care suferă. Tu nu eşti în pace? Mergi, mergi ca să vizitezi pe cineva care este simbolul rănii lui Isus. Atinge rana lui Isus. Din acele răni izvorăşte milostivirea. Pentru aceasta astăzi este duminica milostivirii. Un sfânt spunea că trupul lui Isus răstignit este ca un sac de milostivire, care prin răni ajunge la noi toţi. Noi toţi avem nevoie de milostivire, ştim asta. Să ne apropiem de Isus şi să atingem rănile sale în fraţii noştri care suferă. Rănile lui Isus sunt o comoară: de acolo iese milostivirea. Să fim curajoşi şi să atingem rănile lui Isus. Cu aceste răni el stă în faţa Tatălui, le arată Tatălui, ca şi cum ar spune: "Tată, acesta este preţul, aceste răni sunt ceea ce eu am plătit pentru fraţii mei". Cu rănile sale Isus mijloceşte în faţa Tatălui. Ne dă nouă milostivirea dacă ne apropiem şi mijloceşte pentru noi. Să nu uităm rănile lui Isus.

Al doilea dar pe care Isus îl aduce discipolilor este bucuria. Evanghelistul prezintă că "discipolii s-au bucurat văzându-l pe Domnul" (v. 20). Şi este şi un verset, în versiunea lui Luca, ce spune că de bucurie nu le venea să creadă. Şi nouă, când eventual ni s-a întâmplat ceva incredibil, frumos, ne vine să spunem: "Nu pot să cred, acest lucru nu e adevărat!". Aşa erau discipolii nu puteau să creadă de bucurie. Aceasta este bucuria pe care ne-o aduce Isus. Dacă tu eşti trist, dacă tu nu eşti în pace, priveşte-l pe Isus răstignit, priveşte-l pe Isus înviat, priveşte rănile sale şi ia acea bucurie.

Şi apoi, în afară de pace şi de bucurie, Isus aduce în dar discipolilor şi misiunea. Le spune: "După cum m-a trimit pe mine Tatăl, vă trimit şi eu pe voi" (v. 21). Învierea lui Isus este începutul unui dinamism nou de iubire, capabil să transforme lumea cu prezenţa Duhului Sfânt.

În această a doua duminică a Paştelui, suntem invitaţi să ne apropiem cu credinţă de Cristos, deschizând inima noastră la pace, la bucurie şi la misiune. Dar să nu uităm rănile lui Isus, pentru că de acolo ies pacea, bucuria şi forţa pentru misiune. Să încredinţăm această rugăciune mijlocirii materne a Fecioarei Maria, regina cerului şi a pământului.

_______________

După Regina coeli

Iubiţi fraţi şi surori!

Ieri la La Rioja, în Argentina, au fost proclamaţi fericiţi Enrique Angel Angelelli, episcop diecezan, Carlos de Dios Murias, franciscan conventual, Gabriel Longueville, preot fidei donum, şi Wenceslao Pedernera, catehet, tată de familie. Aceşti martiri ai credinţei au fost persecutaţi pentru cauza dreptăţii şi a carităţii evanghelice. Exemplul lor şi mijlocirea lor să susţină îndeosebi pe cei care lucrează pentru o societate mai dreaptă şi solidară. Unul dintre ei era francez, a mers ca misionar în Argentina. Ceilalţi trei, argentinieni. Să-i aplaudăm pe noii fericiţi, toţi!

Vă invit să vă uniţi cu rugăciunea mea pentru refugiaţii care se află în centrele de detenţie din Libia, a căror situaţie, deja foarte gravă, este făcută şi mai periculoasă de conflictul aflat în desfăşurare. Fac apel pentru ca în special femeile, copiii şi bolnavii să poată fi evacuaţi cât mai curând prin coridoarele umanitare.

Şi să ne rugăm şi pentru cei care şi-au pierdut viaţa sau au îndurat daune grave datorită recentelor inundaţii în Africa de Sud. Şi acestor fraţi ai noştri să nu le lipsească solidaritatea noastră şi sprijinul concret al comunităţii internaţionale.

Vă salut pe voi toţi, credincioşi romani şi pelerini din Italia şi din atâtea ţări, îndeosebi credincioşii din Tlalnepantla (Mexic), tinerii din Valencia, studenţii din Tricase, adolescenţii din Arcore şi cei din Carugo; credincioşii din Modugno şi din Genova. Un salut special pelerinajului diecezan al familiilor din Arhidieceza de Trani-Barletta-Bisceglie, precum şi cinstitorilor Îndurării Divine adunaţi astăzi în biserica "Santo Spirito in Sassia".

Fraţilor noştri şi surorilor noastre din Bisericile orientale care astăzi, conform calendarului iulian, celebrează Sfântul Paşte, le adresez urări cordiale. Domnul înviat să le dăruiască bucurie şi pace! Şi aplauze şi pentru toţi catolicii şi ortodocşii orientali, pentru a le spune: "Paşte fericit!".

În sfârşit, mulţumesc tuturor celor care în această perioadă mi-au trimis mesaje de urări pentru Paşte. Le răspund din inimă invocând tot binele pentru fiecare şi pentru fiecare familie.

Duminică frumoasă tuturor! Şi, vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 379.