Papa Francisc: Angelus (10 martie 2019)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Evanghelia din această primă duminică din Postul Mare (cf. Lc 4,1-13) relatează experienţa ispitirilor lui Isus în pustiu. După ce a postit timp de patruzeci de zile, Isus este ispitit de trei ori de diavol. Acesta mai întâi îl invită să transforme o piatră în pâine (v. 3); apoi îi arată de sus împărăţiile pământului şi îi prospectează să devină un mesia puternic şi glorios (v. 5-6); în sfârşit îl conduce pe locul cel mai înalt al templului din Ierusalim şi îl invită să se arunce jos, pentru a manifesta în manieră spectaculoasă puterea sa divină (v. 9-11). Cele trei ispite indică trei drumuri pe care lumea le propune mereu promiţând mari succese, trei drumuri pentru a ne înşela: aviditatea de posesie - a avea, a avea, a avea -, gloria umană şi instrumentalizarea lui Dumnezeu. Sunt trei drumuri care ne vor duce la ruinare.

Primul, drumul avidităţii de posesie. Aceasta este mereu logica vicleană a diavolului. El porneşte de la nevoia naturală şi legitimă de a ne hrăni, de a trăi, de a ne realiza, de a fi fericiţi, pentru a ne face să credem că toate acestea sunt posibile fără Dumnezeu, ba chiar, până şi împotriva lui. Însă Isus se opune spunând: "Este scris: «Nu numai cu pâine trăieşte omul»" (v. 4). Amintind de drumul lung al poporului ales prin pustiu, Isus afirmă că vrea să se abandoneze cu încredere deplină providenţei Tatălui, care se îngrijeşte mereu de fiii săi.

A doua ispită: drumul gloriei umane. Diavolul spune: "Dacă tu mă vei adora, a ta va fi toată" (v. 7). Se poate pierde orice demnitate personală, se pot lăsa corupţi de idolii banului, al succesului şi al puterii, numai să ajungă la propria autoafirmare. Şi se gustă beţia unei bucurii goale care foarte repede dispare. Şi asta ne face să o facem pe "păunii", vanitatea, dar asta dispare. Pentru aceasta Isus răspunde: "Pe Domnul Dumnezeul tău îl vei adora şi numai lui îi vei sluji" (v. 8).

Şi apoi a treia ispită: instrumentalizarea lui Dumnezeu în folosul propriu. Diavolului care, citând Scripturile, îl invită să caute de la Dumnezeu o minune eclatantă, Isus îi opune din nou decizia fermă de a rămâne umil, de a rămâne încrezător în faţa Tatălui: "S-a spus: «Nu-l vei ispiti pe Domnul Dumnezeul tău»" (v. 12). Şi astfel respinge ispita cea mai subtilă: aceea de a vrea "să-l tragem pe Dumnezeu de partea noastră", cerându-i haruri care în realitate folosesc şi vor folosi să satisfacă orgoliul nostru.

Acestea sunt drumurile care ne sunt puse în faţă, cu iluzia de a putea obţine astfel succesul şi fericirea. Însă, în realitate, ele sunt complet străine de modul de a acţiona al lui Dumnezeu; mai mult, de fapt ne despart de Dumnezeu, pentru că sunt lucrare a satanei. Isus, înfruntând personal aceste încercări, învinge de trei ori ispita pentru a adera pe deplin la proiectul Tatălui. Şi ne indică remediile: viaţa interioară, credinţa în Dumnezeu, certitudinea iubirii sale, certitudinea că Dumnezeu ne iubeşte, că este Tată şi cu această certitudine vom învinge orice ispită.

Dar există un lucru, asupra căruia aş vrea să atrag atenţia, un lucru interesant. Isus, răspunzând ispititorului, nu intră în dialog, ci răspunde la cele trei provocări numai cu Cuvântul lui Dumnezeu. Asta ne învaţă că nu se dialoghează cu diavolul, nu trebuie să se dialogheze, numai i se răspunde cu Cuvântul lui Dumnezeu.

Aşadar să profităm de Postul Mare ca de un timp privilegiat pentru a ne purifica, pentru a experimenta prezenţa mângâietoare a lui Dumnezeu în viaţa noastră.

Mijlocirea maternă a Fecioarei Maria, icoană de fidelitate faţă de Dumnezeu, să ne susţină pe drumul nostru, ajutându-ne să respingem mereu răul şi să primim binele.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Ieri la Oviedo, în Spania, au fost proclamaţi fericiţi seminariştii Angelo Cuartas şi opt însoţitori martiri, ucişi din ură faţă de credinţă într-un timp de persecuţie religioasă. Aceşti tineri aspiranţi la preoţie l-au iubit aşa de mult pe Domnul încât l-au urmat pe calea crucii. Mărturia lor eroică să-i ajute pe seminarişti, pe preoţi şi pe episcopi să se menţină limpezi şi generoşi, pentru a-l sluji cu fidelitate pe Domnul şi poporul sfânt al lui Dumnezeu!

Adresez un salut cordial familiilor, grupurilor parohiale, asociaţiilor şi tuturor pelerinilor veniţi din Italia şi din diferite ţări. Salut studenţi din Castro Urdiales (Spania) şi credincioşii care vin din Varşovia; precum şi pe cei din Castellammare di Stabia şi Porcia. Salut Micii cantori din Pura (Elveţia), tinerii din Decanatul de Baggio (Milano), pe cei de la mărturisirea de credinţă din Samarate, candidaţii la Mir din Bondone şi din Paullo, tinerii din Verona şi elevii de la şcoala "Emiliani" a Părinţilor Somaschi din Genova.

Urez tuturor ca drumul Postului Mare, început de puţin timp, să fie bogat în roade; şi vă cer o amintire în rugăciune pentru mine şi pentru colaboratorii din Curia Romană, care vom începe în această seară săptămâna de exerciţii spirituale.

Duminică frumoasă! Poftă bună! Şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 120.