Papa în Maroc. Mons. López Romero (Rabat): "Suntem Biserica bunului samaritean"

De M. Chiara Biagioni

"Un moment istoric" pentru Maroc şi pentru comunitatea catolică mică din ţară. O călătorie care urmăreşte dialogul, îndeosebi cu islamul, credinţa creştină trăită în armonie ecumenică în ţinut cu majoritate musulmană şi slujirea adusă celor mai vulnerabili, migranţii. Acestei sunt cele trei trăsături care vor caracteriza călătoria papei Francisc la Rabat, pe 30 şi 31 martie. Le subliniază la agenţia SIR Mons. Cristóbal López Romero, arhiepiscop de Rabat, care astăzi la Casablanca a prezentat presei locale vizita papei care a ales ca moto "Slujitor de Speranţă", cu crucea creştină şi semiluna islamică reprezentate în culorile Marocului şi Sfântului Scaun. În dosarul de presă care a fost dat jurnaliştilor se subliniază că papa va fi primit de regele Mohammed al VI-lea şi călătoria sa în ţara marocană va începe de aceea urmărind "dialogul interreligios, înţelegerea reciprocă între credincioşii din cele două religii şi promovarea păcii şi a toleranţei". În afară de asta, vizita se desfăşoară în anul în care se celebrează 800 de ani de la întâlnirea dintre sfântul Francisc de Assisi şi sultanul al-Malik al Kâmil şi 800 de ani de prezenţă franciscană în Maroc (1219-2019). La 34 de ani după călătoria lui Ioan Paul al II-lea (19 august 1985), această nouă vizită reprezintă deci un "moment care va permite să se continue trăirea acestui mesaj de pace dintre creştini şi musulmani". Alt semn distinctiv al călătoriei papei Francisc este solidaritatea faţă de migranţi "într-o ţară - se mai citeşte în dosar - care a optat imediat spre o politică de primire demnă şi curajoasă. O ocazie pentru a reafirma sprijinul papei Francisc dat lui Global Compact despre migranţi al Naţiunilor Unite care a fost adoptat la Marrakech în decembrie 2018 şi pentru a chema din nou comunitatea internaţională să lucreze cu responsabilitate, solidaritate şi compasiune faţă de migranţi". În dosar, în afară de a reparcurge etapă cu etapă vizita papei la Rabat, se dau câteva informaţii practice. Liturghia pe care papa o va celebra duminică 31 martie pe stadionul Prince Moulay Abdellah, sunt aşteptate de la 7 la 10 mii de persoane. Vor fi prezenţi membrii comunităţii catolice din ţară dar şi "toţi prietenii Bisericii catolice". Evanghelia va fi aceea despre parabola fiului risipitor, sub semnul - se citeşte în dosar - "Milostivirii lui Dumnezeu" în sintonie cu "Dumnezeul milos şi Milostiv" invocat la începutul fiecărei sura din Coran. Marocul a primit în ultimii 15 ani numeroşi studenţi care provin din ţări sub-sahariene dintre care o mare parte sunt creştini şi această prezenţă a lor a dat nouă vigoare şi Bisericii catolice locale. Sunt 30 de mii de creştini care trăiesc în Maroc, dintre care 20 de mii de catolici şi 10 mii de protestanţi. O Biserică tânără a cărei vârstă medie este în jur a 35 de ani. Agenţia SIR a vorbit la telefon cu arhiepiscopul de Rabat, mons. López Romero, înainte de conferinţa de presă din Casablanca.

Ce le-aţi spus jurnaliştilor pentru a prezenta călătoria papei Francisc?

Este un moment istoric. Se desfăşoară într-un context de dialog interreligios. Pentru poporul marocan această călătorie este foarte importantă pentru că este într-un fel o recunoaştere a tuturor eforturilor pe care Marocul le face pentru a înainta spre un islam moderat, de dialog, tolerant.

Cu ce stare sufletească îl aşteaptă poporul marocan pe papa Francisc?

Mass-media încă n-au dat relevanţă ştirii venirii sale. În aceste zile, Marocul l-a primit mai întâi pe regele Spaniei şi numai în urmă cu câteva zile pe principele Harry cu consoarta. Ziarele au publicat programul vizitei papei dar aşteptările încă n-au început. Ne aşteptăm ca în zilele următoare, cu această conferinţă de presă din Casablanca, ştirea venirii papei Francisc să înceapă să găsească priză în opinia publică.

Sunteţi o comunitate catolică mică. Ce înseamnă pentru Biserica din Maroc să-l primească pe papa Francisc?

Este părintele nostru care vine şi vine pentru a ne întări în cele trei virtuţi teologale. Vine pentru a ne întări în credinţă, vine pentru a ne dărui speranţă (printre altele motoul vizitei este "Slujitor al speranţei" şi vine pentru a ne îmbrăţişa în iubire pentru ca să putem fi iubire în această ţară.

Marocul este o ţară de trecere pentru atâţia migranţi care din Africa încearcă să ajungă în Europa. Ce efort face Biserica pentru a ajuta aceste persoane?

Este un efort foarte puternic. Noi ne definim ca o Biserică a bunului samaritean. Şi asemenea bunului samaritean indicat în Evanghelie vrem să vindecăm, să îngrijim pe cel care este rănit şi bolnav. Marocul nu este numai o ţară de trecere, aşa cum spuneaţi dumneavoastră. Este şi o ţară de emigraţie, deoarece sunt mulţi marocani care migrează spre Europa şi este o ţară de destinaţie. Aici sunt persoane care provin din zona sub-sahariană care decid să rămână aici în Maroc. Ceea ce încercăm să facem este să dăm răspunsuri mai ales celor mai vulnerabili. Nu putem face tot, dar sunt peste 120 de persoane care în cele două dieceze din ţară, Tangeri şi Rabat, lucrează la nivel profesional în Caritas pentru a-i ajuta pe migranţi. Carista este organizaţia mai importantă din Maroc care lucrează cu migranţii. Şi această muncă o facem urmând cele 4 indicaţii date de papa Francisc: a primi, a proteja, a promova şi a integra. Muncim pe aceste 4 niveluri dar mai ales pentru a primi şi a proteja migranţii mai vulnerabili. În fiecare an peste 11 mii de migranţi sunt primiţi şi protejaţi de Caritas şi Biserica destinează pentru acest scop un buget considerabil.

(După agenţia SIR, 5 martie 2019)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 407.