Papa în Emiratele Arabe Unite. Patton (custode): "În spiritul întâlnirii de la Damietta între sfântul Francisc şi sultan"

De Daniele Rocchi

Opt sute de ani după întâlnirea dintre sfântul Francisc şi sultanul Malik al Kamil, petrecută la Damietta, în Egipt, în 1219, papa Francisc va fi de la 3 la 5 februarie 2019 în Emiratele Arabe Unite, primul pontif din istorie care pune piciorul în peninsula arabică, leagăn al islamului. Un eveniment amintit chiar de tema vizitei apostolice, adică invocaţia sfântului din Assisi, "Doamne, fă din mine un instrument al păcii tale". "În timp ce era dezlănţuită a cincea cruciadă şi părea că unicul limbaj posibil era cel al armelor - spune la agenţia SIR custodele din ?ara Sfântă, părintele Francesco Patton - Francisc de Assisi străbate liniile de război şi depăşeşte logica ciocnirii de civilizaţii aflată în desfăşurare, urmând pur şi simplu inspiraţia divină care-l face să creadă în posibilitatea întâlnirii fraterne cu orice creatură". Cu acelaşi spirit, papa Francisc se pregăteşte, acum, să facă această călătorie istorică: "credinţa în Dumnezeu nu dezbină, apropie chiar şi în diferenţă, îndepărtează de ostilitate şi de aversiune". Niciodată mai mult ca acum este valabil ceea ce s-a scris despre acea întâlnire din urmă cu 800 de ani cu sultanul: "La Damietta, Evanghelia s-a întâlnit cu Coranul şi Coranul cu Evanghelia". Luni, papa Francisc va întâlni în privat în marea moschee din Abu Dhabi pe membrii din Muslim Council of Elders şi va participa la întâlnirea interreligioasă despre "Fraternitatea umană" cu 700 de lideri religioşi, între care marele imam de Al-Azgar, Ahmad Al-Tayyeb, care-l va însoţi pe pontif în diferite momente ale călătoriei.

- Părinte Patton, papa Francisc, la 800 de ani după sfântul Francisc, martor de dialog şi de pace în peninsula arabică, leagănul islamului. O comparaţie care e valabilă?

Desigur, este valabilă şi nu de astăzi. Am fost deja în anul 2017 în Egipt, cu puţine zile înainte de vizita apostolică a papei Francisc, şi deja atunci mi s-a întâmplat să văd pancarte de bun-venit care puneau în relaţie întâlnirea dintre sfântul Francisc şi sultanul Malik al Kamil cu aceea a papei şi a preşedintelui Al Sisi. Aceasta a pontifului asumă o relevanţă deosebită pentru că are loc în peninsula arabică unde timp de secole creştinismul a dispărut şi fără posibilitate de a se exprima, şi nu într-o ţară ca Egiptul care are o prezenţă creştină recunoscută şi consistentă şi atâtea biserici.

- Mesajul sfântului Francisc, după 800 de ani, continuă să arate toată validitatea sa şi astăzi merge cu picioarele unui pontif care nu întâmplător poartă numele sfântului din Assisi. Aşadar, ce călătorie va fi aceasta a papei Francisc?

Este o călătorie semnificativă aceea a papei care merge în spiritul întâlnirii de la Damietta din urmă cu opt secole. Sfântul Francisc a demonstrat în plină a cincea cruciadă că era posibil dialogul, întâlnirea şi prietenia între un creştin şi un musulman. Cred că este important să amintim asta. În acest an abia început, Custodia din ?ara Sfântă organizează evenimente care fac cunoscută musulmanilor întâlnirea dintre papa Francisc şi sultan. Săptămâna trecută în şcoala noastră din Betleem am implicat, într-un laborator care a durat şapte zile, elevi creştini şi musulmani care au elaborat un decalog al prieteniei. Este vorba despre o experienţă de valorizat şi de cultivat în toate şcolile noastre.

- Din peninsula arabică vin de mult timp semne de deschidere...

În aceşti ultimi ani s-au văzut semnale interesante: mă gândesc la călătoria preşedintelui Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios, cardinalul Jean-Louis Tauran, în aprilie 2018, în Arabia Saudită unde l-a întâlnit pe regele Salman bin Abdulaziz Al Saud, prima dată când un suveran saudit întâlnea o autoritate catolică de nivel înalt; acum această întâlnire interreligioasă internaţională despre fraternitatea umană din Abu Dhabi, la care a fost invitat şi papa şi, fapt nu mai puţin important, Liturghia la Zayed Sports City Stadium din Abu Dhabi care va permite catolicilor să se exprime în forma cea mai înaltă, celebrarea Euharistiei.

- Ce înseamnă a celebra o Liturghie în aer liber, într-un loc public, în peninsula arabică?

Este vorba despre o mare deschidere şi simptom că se schimbă ceva. Această Liturghie la care vor participa zeci de mii de catolici va avea o enormă rezonanţă în toată peninsula arabică unde sunt în total cam trei milioane de catolici, toţi muncitori străini din diferite ţări asiatice, precum India, Pakistan şi Filipine, şi bogaţi în mare credinţă. Cred că este şi un semn al acelei reciprocităţi care pe care noi de atâtea ori am invocat-o - uneori pentru a ne apăra - şi care în schimb începe să fie primită.

- Aşadar dacă creştinismul reînfloreşte în peninsula arabică este graţie migranţilor?

În migranţii catolici şi creştini eu văd mâna Providenţei care ajută Biserica să renască şi în unele cazuri să se trezească. Cazul peninsulei arabice este deosebit de semnificativ: aici creştinismul a dispărut de secole şi acum, graţie muncitorilor străini imigraţi renaşte. Şi nu numai în aceste ţinuturi...

- Ce vreţi să spuneţi?

Acest lucru este valabil şi pentru ţările occidentale cu creştinătate veche care spiritual au aţipit şi care ar putea experimenta o mare bogăţie şi beneficiu în primirea ca fraţi şi integrarea în comunitate a muncitorilor creştini migranţi. Ştiu despre creştini ai noştri fugiţi din Siria care venind în unele ţări europene au redat un sens şi stimulente comunităţilor care i-au primit. E suficient să ne gândim la modul în care prima comunitate s-a lărgit în bazinul mediteranean graţie şi acelui "făuritor de corturi" care era sfântul Paul, un muncitor migrant, străin, în Imperiul Roman.

(După Agenţia SIR, 2 februarie 2019)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 485.