Papa o întâlneşte pe Nadia Murad, yazida fostă sclavă ISIS, care a primit Premiul Nobel pentru Pace

De Salvatore Cernuzio

"Pe umerii săi" (preluând titlul documentarului dedicat ei), Nadia Murad, yazidă în vârstă de douăzeci şi unu de ani activistă a drepturilor umane, premiată la 5 octombrie 2018 cu Premiul Nobel pentru Pace, poartă cicatrice de neşters: violuri, violenţe, torturi, închisoare, genocidul poporului său şi uciderea familiei sale, precum şi frica egală cu tristeţea datorită unui nepot de 11 ani care, radicalizat şi înrolat de ISIS, a ameninţat că o ucide.

Astăzi este o femeie liberă, căsătorită, ca ambasadoare a Naţiunilor Unite se bate pentru a denunţa crimele oribile împotriva umanităţii pe care ea însăşi, în parte, le-a îndurat şi pentru cel care cere dreptate. Dreptate nu răzbunare, pentru că vinovaţii să apară în faţa Curţii penale internaţionale de la Haga şi să fie judecaţi şi condamnaţi.

Însoţită de soţul Abid Shamdeen, în această dimineaţă Nadia a fost primită în Vatican în audienţă de papa Francisc. Împreună au vorbit îndelung, aşa de îndelung încât audienţa acordată copiilor din Acţiunea Catolică prevăzută imediat după aceea, pentru ora 11.30, a fost amânată circa jumătate de oră.

Nu era prima dată când Murad şi Francisc se întâlneau: deja la 3 mai 2017, tânăra s-a prezentat cu vălul pe cap în piaţa "Sfântul Petru", la sfârşitul unei audienţe generale de miercuri, şi i-a strâns mâna pontifului amintindu-i de istoria sa şi a poporului său. O dorinţă exprimată cu un an înainte când - deja candidată la Premiul Nobel pentru Pace - ceruse prin intermediul telecamerelor de la Tv2000 o întâlnire cu papa "pentru a-i relata tragedia poporului yazida, istoria mea personală ca victimă a barbariilor ISIS şi cea a mii de alţi tineri yazidi".

Astăzi, cu părul despletit, cu un tailleur elegant, a fost primită în Palatul Apostolic, exact în Sala Bibliotecii rezervată de obicei şefilor de stat şi premierilor. Imediat ce a fost primită de Bergoglio, Nadia s-a înclinat pentru a-l saluta. Apoi i-a dat "Ultima tânără", cartea sa ("Ultima ragazza", editată în Italia de Mondadori) care reparcurge abisul care a fost viaţa sa din august 2014, când miliţienii nou-născutului şi auto-proclamatului Stat Islamic au răscolit satul său, Kocho, în nordul Irakului, incendiind c ase, adunând circa 600 de bărbaţi într-o piaţă şi ucigându-i cu gloanţe de kalashnikov, răpind femei pentru a le face sabaya. Adică sclave, sau probabil şi mai puţin: marfă de vândut şi de schimbat, obiecte pentru a satisface orice voinţă sexuală. Vina tuturor era că aparţineau unei minorităţi care nu practică religia islamică.

Nadia Murad Basee Taha în acea vreme nu era nici măcar majoră. Primul şoc a fost să revadă moartea mamei şi a şase fraţi. Cu alte două surori a fost transportată la Mosul, fortăreaţă a jihadiştilor, împreună cu alte sute de tinere despărţite de mame şi de surorile căsătorite, destinate la un calvar fără sfârşit. Acolo tânăra a îndurat tot soiul de samavolnicii - violuri sălbatice, torturi psihologice - şi a fost vândută şi cumpărată de mai multe ori ca sclavă. Însă după trei luni a reuşit să fugă în mod miraculos.

De atunci, Nadia Murad denunţă curajos atrocităţile şi umilirile făcute împotriva poporului său. "Odată ce am fugit, am simţit că era datoria mea să povestesc lumii brutalităţile Statului Islamic. Femeile yazide sperau că a relata experienţele noastre de ucideri în masă, violuri şi sclavii va atrage atenţia asupra genocidului yazidilor. Am primit afect şi solidaritate din toată lumea, dar acum avem nevoie cu adevărat de acţiuni concrete pentru a obţine dreptate şi a permite comunităţii noastre să se întoarcă în patrie", a spus în 2016 într-un discurs emoţionant la Parlamentul European.

Întărită şi de decoraţia împărtăşită cu medicul congolez Denis Mukwege, care a primit tot Premiul Nobel pentru Pace, este considerată astăzi purtătoarea de cuvânt a unei comunităţi persecutate ca aceea a yazidilor pe care în mai multe ocazii însuşi papa Francisc a apărat-o public, îndemnând comunitatea internaţională să rupă tăcerea pentru că - a spus el - este "inacceptabil ca fiinţe umane să fie persecutate şi ucise din cauza apartenenţei lor religioase".

Aceeaşi gândire Murad nu încetează s-o repete, implorând şi poporul său să nu-şi piardă propria identitate, în pofida tentativelor făcute în trecut pentru a o distruge şi să fie mândră de propriile rădăcini. Astăzi bătălia sa, aşa cum scrie şi cum i-a spus astăzi papei, este ca "nicio persoană să nu îndure asemenea violenţe şi să fie tratată ca o bestie".

(După Vatican Insider, 20 decembrie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 38.