Moment liric de Crăciun cu pr. Iosif Agiurgioaei

În noaptea sfântă

De peste două mii de ani,
Sărbătorim cu pietate şi credinţă,
Nu un eveniment al împăraţilor romani,
Ci naşterea lui Crist, suprema biruinţă.

Isus, venit la noi în sărăcie,
Nu a avut palat, nici bogăţie;
Doar peştera i-a fost sălaş
Şi ieslea leagăn lui, un copilaş.

În noaptea sfântă-n beznă cufundată,
Pe când la Betleem era puhoi de lume,
Venită să se-nscrie-n lista ordonată,
De însuşi împăratul pentr-un loc anume.

În acel loc, cu greu venind, au poposit
Iosif cel drept şi cu soţia sa, Maria,
Veniţi tocmai din Nazaret, un loc obişnuit,
Şi n-au găsit lăcaş, sfârşind călătoria.

Ne întrebăm acum, plini de uimire:
De ce Mesia, om şi Dumnezeu,
A trebuit să vină-n omenire,
Ca cel mai mic, cel mai sărac, uitat mereu?

E pentru că a sa împărăţie,
E-o-mpărăţie fără de sfârşit
Şi nu legată de această glie,
Ci de tărâmul cel ceresc şi infinit.

Noi nu vom reuşi vreodată,
Să-ndestulăm cu-a noastră mulţumire,
Ceea ce el ne-a dat spre viaţa-adevărată,
Care înseamnă bucurie, pace, nemurire.

Cu toate-acestea, toţi omagiu vrem să-i dăm
Şi să-i aducem ce-i mai scump în dar;
Dorim din toată inima să-l lăudăm
Şi să-i jertfim faptele bune la altar.

Pr. Iosif Agiurgioaei

lecturi: 6.