O sămânţă de prietenie între religii

Beatificarea martirilor din Algeria

De Charles de Pechpeyrou

"Pentru un singur tânăr ca acesta merită să rămân în Algeria", scria Pierre Claverie, pe atunci episcop de Orano, evocându-l pe şoferul şi prietenul său Mohammed Bouchikhi, şi el victimă a aceluiaşi atentat în 1996, în timpul tristului "deceniu negru" algerian. Acestea sunt cuvintele alese de Jean-Paul Vesco, actualul episcop, la începutul liturghiei de beatificare a celor 19 martiri creştini din Algeria prezidate de cardinalul Angelo Becciu, prefect al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, sâmbătă, 8 decembrie, la sanctuarul marian "Santa Cruz", la Orano. Cuvinte care sintetizează motivul prezenţei micii comunităţi creştine în ţara din nordul Africii. Organizată de mai multe luni de Biserica locală cu ajutorul numeroşilor tineri de confesiune islamică, celebrarea voia de fapt nu numai să amintească mărturia de iubire faţă de aproapele - până la moarte - a martirilor, ci să sublinieze şi importanţa "trăirii împreună" între credincioşi din diferite religii din Algeria, aşa cum a amintit puţin mai înainte ziarului nostru de acelaşi episcop.

Un soare strălucitor inunda în această sâmbătă după-amiază cu lumina sa sanctuarul marian "Santa Cruz", situat la 400 de metri deasupra nivelului mării, pe o colină care domină tot oraşul, oază de pace şi de tăcere între cer şi pământ, unde verdele pinilor contrastează cu albastrul intens al mării. În jurul altarului, episcopii din Algeria şi Franţa, preoţii şi călugării veniţi din apropiatul deşert Sahara, faţa marcată de duritatea climei din deşert dar şi de repetatele zâmbete îndreptate spre cei care îndrăznesc să facă această călătorie periculoasă şi care sunt mereu primiţi cu mare bucurie. Unii i-au cunoscut personal pe călugării din Tibhirine.

Şi autorităţile algeriene erau prezente în număr mare. Gest de prietenie între religii, celebrarea a început cu citirea în arabă şi în franceză, din partea episcopului de Orano, a testamentului spiritual scris de Mohamed, urmată de un minut de tăcere: un moment emoţionant la care Biserica locală ţinea în mod deosebit, pentru "a aduce omagiu poporului algerian şi conducătorilor săi care au reuşit să găsească drumul păcii în pofida rănilor încă dureroase", a explicat arhiepiscopul de Alger, Paul Desfarges, în faţa adunării, bucurându-se pentru prezenţa, printre mia de persoane prezente în atriul sanctuarului, a numeroşi imami algerieni, cu care a schimbat după aceea semnul păcii în timpul celebrării, sub aplauze şi "youyou" tipice ale Maghreb. Demnitarii religioşi musulmani au venit pentru a-i reprezenta pe cei 114 imami ucişi în timpul războiului civil, "pentru că n-au voit ca numele lui Dumnezeu să fie asociat cu violenţa", a mai amintit Desfarges. La sfârşitul liturghiei, înainte de binecuvântarea finală rostită de cardinalul Becciu, au fost distribuite prelaţilor şi preoţilor prezenţi stole asemănătoare cu aceea pe care o purta Pierre Claverie, şi cu care a fost înmormântat, cu scrierea "Dumnezeu este iubire" în arabă.

Cu o zi înainte de acest eveniment - extraordinar pentru că a avut loc pe teritoriile islamului şi cu o angajare decisivă a autorităţilor locale - s-a desfăşurat o veghe de rugăciune interreligioasă în centrul Pierre Claverie, unde se află sediul arhiepiscopiei şi catedrala care păstrează mormântul noului fericit. La mică distanţă de acest loc, la 1 august 1996, o bombă plasată în faţa intrării în palatul arhiepiscopal a explodat distrugând sala unde prelatul tocmai intrase. Urmele atentatului au fost şterse de restructurarea care a urmat, în afară de unele vizibile pe trepte, lăsate înadins pentru a nu uita drama. Pe un perete, o mică statuie a Sfintei Fecioare Maria protejată în firida sa a rezistat în mod miraculos la explozie. Sărbătoarea s-a desfăşurat într-o catedrală arhiplină, în acest mare edificiu construit recent, compus în realitate dintr-un teatru şi o sală de conferinţe reunite pentru a crea un loc de cult destul de mare. De fapt, fosta catedrală din Orano, în inima oraşului vechi, a fost transformată în bibliotecă după independenţă. În faţa a sute de persoane de orice religie, s-au succedat treptat mărturiile rudelor martirilor printre cântările unui cor de tineri studenţi din Africa neagră şi ale unui cor sufi algerian. O catedrală în care au răsunat cântări de mulţumire în latină, italiană, spaniolă, engleză, şi desigur în arabă, alternate cu discursuri ale rudelor, prietenilor sau membrilor diferitelor congregaţii la care aparţineau victimele. Au fost emoţionante relatările lui Anne-Marie, sora lui Pierre Claverie, a lui Henri Tessier, episcop emerit de Alger, a fratelui Jean-Pierre în vârstă de nouăzeci de ani, unul dintre cei doi supravieţuitori de la Tibhirine, a sorei Chantal, din congregaţia augustinienelor misionare, care are două victime ale violenţei oarbe în timpul deceniului negru algerian. Veghea s-a încheiat cu lectura de acum cunoscutului testament spiritual al lui Christian de Chergé, prior al mănăstirii din Tibhirine, răpit la 27 martie 1996 împreună cu alţi şase trapişti şi apoi ucis în circumstanţe încă neclarificate astăzi. Cuvinte emoţionante de iubire şi toleranţă, şi mai emoţionante pentru că au fost rostite de fratele călugărului, cu care seamănă mult în aspectul fizic şi în aceeaşi voce.

În schimb, în dimineaţa zilei de sâmbătă a venit rândul autorităţilor marii moschei din Orano - edificiu impunător inaugurat doar cu trei ani în urmă - să-i amintească pe martirii din Algeria, creştini şi musulmani, cu prezenţa reprezentanţilor Bisericii locale şi universale. Adresându-se responsabililor algerieni, între care Mohamed Aïssa, ministru al afacerilor religioase, cardinalul Becciu a reafirmat că "a venit în Algeria pentru a prezida beatificarea celor care şi-au dat viaţa ca semn de iubire pentru ţara voastră. Sângele lor - a ţinut să precizeze el imediat - s-a unit cu acela al imamilor şi al altor cetăţeni care şi-au pierdut viaţa în împlinirea datoriei lor, a slujirii lor faţă de ţara lor". Apoi, aşa cum s-a întâmplat în ziua precedentă în catedrala din Orano, unele rude ale victimelor au luat cuvântul, începând de la soţia unui imam asasinat, a cărei mărturie întreruptă de sughiţuri a provocat o mare emoţie printre cei prezenţi în moschee.

Şi acum? Ce se va întâmpla după această zi istorică? "Este greu pentru mine - spune Vesco - să prevăd ce se va întâmpla după asta. Am realizat un act ca împlinire a mărturiei martirilor, care n-ar fi existat dacă nu s-ar fi desfăşurat în Algeria. Am fi spus aceleaşi cuvinte frumoase: dar aici aceste cuvinte devin acţiune pentru că toţi suntem în acţiune în jurul a ceva. Cred că am aruncat o pietricică în plus printre cele pe care le aruncăm, dar această pietricică ne va face să trăim".

(După L'Osservatore Romano, 10-11 decembrie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 14.