Papa Francisc: Scrisoarea către fondatorul mănăstirii din Bose cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a comunităţii monastice

Iubitului

Frate Enzo Bianchi

Fondator al mănăstirii din Bose

Cu ocazia celei de-a 50-a aniversări de la întemeierea acestei comunităţi monastice, mă asociez spiritual la aducerea voastră de mulţumire Domnului pentru aceşti ani de prezenţă rodnică în Biserică şi în societate, printr-o specială formă de viaţă comunitară apărută pe urma orientărilor Conciliului al II-lea din Vatican.

Începutul simplu a devenit o misiune semnificativă care a favorizat reînnoirea vieţii călugăreşti, interpretată ca Evanghelie trăită în marea tradiţie monastică. În cadrul acestui curent de har, comunitatea voastră s-a remarcat în angajare pentru a pregăti calea unităţii Bisericilor creştine, devenind loc de rugăciune, de întâlnire şi de dialog între creştini, în vederea comuniunii de credinţă şi de iubire pentru care s-a rugat Isus.

Doresc să exprim aprecierea mea în special faţă de slujirea ospitalităţii care vă distinge: primirea faţă de toţi fără deosebire, credincioşi sau necredincioşi; ascultarea atentă a celor care sunt în căutarea încurajării şi mângâierii; slujirea discernământului pentru tinerii care sunt în căutarea rolului lor în societate. Roadele produse de lucrarea voastră de credinţă şi de iubire sunt multe, şi cele mai cunoscute numai de Domnul.

În faţa provocărilor contemporane, vă încurajez să fiţi tot mai mult martori ai iubirii evanghelice înainte de toate între voi, trăind comuniunea fraternă autentică ce reprezintă, în faţa Bisericii şi a societăţii, semnul vieţii la care sunteţi chemaţi. Bătrânii din comunitate să-i încurajeze pe tineri, iar tinerii să se îngrijească de bătrâni, comoară preţioasă de înţelepciune şi de perseverenţă. Astfel veţi putea trăi cu măreţia inimii şi cu alţii, în special cu cei mai săraci în speranţă. Continuaţi să fiţi atenţi la cei mici, la cei din urmă, la pelerini şi străini: ei sunt membrele cele mai fragile ale trupului lui Isus.

Această dată aniversară să fie un moment de har pentru fiecare dintre voi, un timp pentru a medita mai intens asupra chemării voastre şi asupra misiunii voastre, încredinţându-vă Duhului Sfânt pentru a avea trăinicie şi curaj în a continua cu încredere drumul. Vă însoţesc cu rugăciunea pentru ca să puteţi persevera în intuiţia iniţială: sobrietatea vieţii voastre să fie mărturie luminoasă a radicalităţii evanghelice; viaţa fraternă în caritate să fie un semn că sunteţi o casă de comuniune unde toţi pot să fie primiţi ca Isus Cristos în persoană.

Cu aceste sentimente, în timp ce vă cer să vă rugaţi pentru mine, din inimă trimit Binecuvântarea Apostolică, dumneavoastră, priorului şi întregii comunităţi monastice, precum şi oaspeţilor, prietenilor şi celor care împărtăşesc carisma voastră.

Cu fraternitate

Din Vatican, 11 noiembrie 2018

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 20.