Ruffini: de la Sinod mesajul unei Biserici unite în vestirea evangheliei

De Antonella Palermo - Sergio Centofanti

Un eveniment de credinţă şi de comuniune pentru a înţelege ce ne spune astăzi Duhul Sfânt pentru a duce Evanghelia în toată lumea: acesta a fost Sinodul despre tineri, care s-a încheiat duminica aceasta, conform lui Paolo Ruffini, prefect al Dicasterului pentru Comunicare. Ca preşedinte al Comisiei pentru Informaţie a Sinodului, a condus briefing-urile zilnice pentru jurnaliştii acreditaţi.

Paolo Ruffini, ce credeţi că a comunicat acest Sinod tinerilor din Biserică şi din toată lumea?

Cred că a comunicat mai ales frumuseţea de a merge împreună şi posibilitatea unei Biserici tinere, fără frică, plină de entuziasm, unită.

Dumneavoastră aţi început funcţia de prefect al Dicasterului pentru Comunicare cu o angajare foarte puternică. Care a fost experienţa dumneavoastră personală?

Au fost zile foarte pline, foarte obositoare, dar foarte frumoase. Am văzut atâta credinţă, atât spirit de comuniune. Atâta rugăciune, atâta răbdare în a se asculta. Am văzut posibilitatea unui viitor mai bun. Am văzut cum papa conduce Biserica însoţindu-i pe păstori, asigurându-i, rugându-se cu ei şi cum păstorii sunt susţinuţi de poporul lui Dumnezeu.

Cum a mers comunicarea lucrărilor sinodale?

Cred că a mers bine. În sensul că am construit un dialog constant cu mass-media din toată lumea. Zi după zi. Nu există comunicare dacă nu există dialog. Şi briefing-urile zilnice au fost asta: un dialog pe mai multe voci. Format din întrebări şi din răspunsuri. Într-o lume obişnuită cu alte mecanisme, unde dezbaterea nu este un moment de confruntare, de ascultare, de discernământ, şi unde ceea ce se caută nu este comuniunea ci ciocnirea, nu era uşor pentru noi să explicăm unicitatea acestui eveniment în care rugăciunea se împletea cu intervenţiile şi adunarea treptat ce treceau zilele devenea tot mai mult una şi sub stimulentul tinerilor auditori, tot mai tânără. Însă la sfârşit cred că mesajul a trecut. În textul documentului final, dar nu numai în acela. A trecut în experienţa trăită şi relatată de toţi părinţii sinodali. De toţi tinerii. Timp de o lună aula Sinodului a fost - aşa cum a spus papa - un spaţiu ocrotit unde protagonistul n-a fost niciodată opinia fiecărui părinte sau a fiecărui auditor, ci discernământul unei adunări în comuniune, care cu tinerii a încercat să înţeleagă ce ne spune astăzi Duhul, pentru a întrupa mesajul lui Isus şi al Evangheliei în timpul nostru. Asta este ceea ce am încercat să comunicăm. Sper că am reuşit suficient, dar ştiu şi că nu trebuie să credem niciodată că am făcut suficient.

Există un punct din documentul final care se referă la provocarea digitală, unde se citeşte despre o invitaţie a Sinodului de a locui în lumea digitală, promovându-i potenţialităţile comunicative şi de a impregna cu Evanghelia culturile sale dinamice. Şi apoi se doreşte crearea de oficii şi organisme pentru cultura şi evanghelizarea digitală, tocmai pentru a favoriza schimbul, practicile bune şi pentru a contrasta răspândirea de "fake news" referitoare la Biserică...

Aş spune că acesta este un punct fundamental. Ba chiar, aproape că n-aş spune nici că este vorba despre o temă printre altele, ci despre un lucru care a animat toate celelalte teme de discuţie. Digitalul nu este un instrument, este un ambient. Este ambientul din timpul nostru. Nu este o lume aparte, nu este un continent nou. Este un pic locul locurilor. Este ambientul unde toate limbajele şi toate continentele se unesc, anulând timp şi spaţiu. Este locul unde se formează identităţile, cunoştinţele, prieteniile, iubirile, supărările. Toate acestea ne provoacă. Şi trebuie să ne lăsăm ajutaţi de tineri să locuim în această lume. Mai mulţi părinţi sinodali l-au citat pe sfântul paroh de Ars pentru a spune împreună cu el: "Ajută-mă să găsesc drumul şi eu îţi voi spune după aceea drumul cel mai mare, care este cel al sfinţeniei, al iubirii, al Adevărului, al paradisului, al urmării lui Isus". Acelaşi lucru noi va trebui să-l spunem tinerilor de astăzi: ei ştiu să ne conducă în această lume, dar noi trebuie să schimbăm perspectiva la această lume. Într-o societate digitală aşa de des construită pe negarea celuilalt, pe supărare, pe falsitate, noi putem restitui adevăr şi posibilitate de întâlnire, putem face ambientul digital - lumea digitală, locul digital - un loc frumos pentru a fi trăit.

(După Vatican News, 29 octombrie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.