Eroii din Primul Război Mondial (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia

Slănic Moldova

În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
 

Parohia Slănic Moldova a fost înfiinţată la 4 ianuarie 1990 prin desprindere de la Cireşoaia, după ce mai înainte a aparţinut de Târgu Trotuş. Statisticile anuale ale Parohiei Târgu Trotuş - începând cu anul 1920 - menţionează separat aşezarea sub denumirea de "Satu-Nou-Băi" sau "Slănic-Băi", unde se afla un număr mic de credincioşi catolici: 21 de familii cu 105 suflete. Ei au ajuns aici pe cale comercială . Parohia Slănic Moldova are ca filială localitatea Cerdac.

Parohia Cireşoaia a luat fiinţă la 7 aprilie 1968 prin desprindere de la Târgu Trotuş, după ce mai înainte a aparţinut de Grozeşti. Numele este nou, după munţii din apropiere. În statisticile catolice satul este menţionat mai mult cu denumirea Slănic. În unele schematisme este numit Sfânta Ana, iar în ultima vreme a mai avut şi denumirea de Biserica. Locuitorii provin din localităţi învecinate, în special din Târgu Trotuş şi din Grozeşti; mulţi sunt proveniţi şi din Transilvania . Pe timpul Primului Război Mondial s-a distrus bisericuţa satului şi casa pe care o aveau lângă dânsa şi câţiva ani s-a celebrat sfânta Liturghie într-o casă particulară. În anul 1913 erau în Cireşoaia 210 de familii cu 900 de suflete iar în anul 1920 erau 200 de familii cu 650 de credincioşi .

În zona cuprinsă de cele două parohii în Primul Război Mondial s-au dat lupte puternice. Pr. Benone Butacu, paroh de Slănic Moldova, a obţinut de la primărie fotografii cu monumentele din zonă, precum şi un material extras din cartea "Zile de foc la porţile oraşului Târgu Ocna", cu permisiunea de la autor şi de la editură de a reda textul şi fotografiile din material. Redăm în continuare informaţiile din Zile de foc la porţile oraşului Târgu Ocna - Centenarul luptelor de la Coşna şi Cireşoaia 1917 - 2017 a profesorului Corneliu Stoica, Editura "Magic Print", Oneşti 2017:

Mărturie a anilor plini de zbucium din timpul Primului Război Mondial sunt Cimitirul Internaţional din Slănic-Moldova, Troiţa Eroilor din Cerdac şi cele câteva monumente de pe Cireşoaia.

Cimitirul Internaţional din Slănic-Moldova

Cimitirul Internaţional din staţiunea Slănic-Moldova, asemănător celui de la Poiana Sărată, a fost construit, în anii 1930 şi 1931, pentru ostaşii căzuţi pe valea Slănicului în Primul Război Mondial (români, germani, austrieci, unguri, ruşi). Cimitirul are o formă dreptunghiulară, cu o suprafaţă de 480 m.p. şi este împrejmuit cu un zid nu prea înalt, din piatră. Intrarea este marcată de două colonade de circa 1,5 m înălţime.

Pe cea din stânga este o placă de marmură cu inscripţia: Aici odihnesc ostaşi români, ruşi, germani şi unguri căzuţi în războiul 1916-1919, iar pe cea din dreapta o altă placă de marmură cu inscripţia: Construit de Societatea Cultul Eroilor. Comitetul Central Bucureşti 1930-1931. Spre capătul potecii se înalţă un obelisc simplu, văruit în alb, cu inscripţia: Aici odihnesc ostaşii români căzuţi în războiul 1916-1919 în spatele cimitirului se află un parapet din piatră fasonată, cu o nişă centrală mai înaltă şi câte 4 nişe de o parte şi de alta a celei centrale.

Pe nişa centrală, într-o arcadă sprijinită pe două rânduri de coloane de piatră, se află o placă de marmură cu următoarele două inscripţii: Aici odihnesc osemintele a... ostaşi necunoscuţi căzuţi în războiul 1916-1919 şi versurile: Viteji ce aţi căzut pentru ţară / Ostaşi ai credinţei soldaţi / Vă fie ţărâna uşoară / Oriunde în mormânt voi staţi / Viteji ce aţi căzut pentru ţară // Mircea Rădulescu

La baza tuturor celor nouă nişe se găsesc osuare, care adăpostesc osemintele a circa 3.500 de ostaşi necunoscuţi (români, germani, austrieci, unguri, ruşi). În cele 4 parcele din cimitir sunt 108 morminte cu pietre funerare (26 români, 24 ger-mani, 46 unguri, 10 austrieci, 2 ruşi).

Troiţa Eroilor din Cerdac

În centrul localităţii Cerdac, lângă şoseaua Târgu-Ocna - Slănic-Moldova se află un ansamblu memorial format dintr-o troiţă şi un obelisc. Ansamblul memorial a fost construit în anul 1935 în memoria eroilor căzuţi în Războiul întregirii Neamului (1916-1919). Troiţa, din gresie, înaltă de trei metri, este ridicată pe un postament de beton în trei trepte. Troiţa din gresie, cu trei stâlpi centrali şi două braţe uşor curbate, se termină cu un acoperiş stilizat. Ea este împodobită cu elemente florale (frunze de stejar) şi geometrice specifice zonei Cerdac. În partea superioară se află şi o cască ostăşească în basorelief. La bază, troiţa are încrustate următoarele slove: Troiţa de o fiinţă fie-ne-ntr-ajutorinţă pe tine te preamăreşte.

Obeliscul, situat în dreapta troiţei, construit tot din gresie de Slănic, are în vârf o cruce, iar la bază un postament în două trepte.

Pe obelisc sunt gravate 52 de nume, cu următoarea inscripţie: Eroii căzuţi pe câmpul de luptă pe anii 1916 - 1919 Comuna Slănic-Cerdac Antohi A. 1901 Ababi Ghe. 1896 Birtea A. 1910 Ţenchiu M. 1896 Apetroai S. 1910 Apetroai Ghe. 1910 Ardeleanu Ghe. 1910 Baciu N. 1905 Bogătoiu Ghe. 1909 Bătcaşul C. 1908 Ciovor N. 1907 Ciovor Ghe. 1908 Celmare Ş. 1900 Ferăuanu I. 1910 Ferenţ Seci. 1908 Forcoş 1.1893 Harapu S. 1909 Harapu A.T.M. 1893 Harapu S. 1905 Ionel P. cap. 1885 Ionel Ghe. 1907 Ionel I cap. 1909 Ignat S. Ignat T.A. Ghe. 1897 Olaru Ş. 1897 Suditu S. 1893 Şilochi Ghe. Â. Chi. 1896 Ţenchhi MM 1916 Ion NS Harapu St. I. Loţi Gh. L. Loţi Botezatu A.P. Neculai Şilochi Ştefan Ababi Birtia MA. Simion N. Harapu Gh. S. Forcoş Ion I. Seciu Ion Gh. Şilochi Petrea Meşterea R. Micloş M.I. Moraru V.Gh. Martin I.P. Harapu P.I.Ionel Gh.S. Bogâtoiu AM. Botezatu Gh.I. Budău I.Gh. Dogarul. M. Bogâtoiu Gh. Ciovor. Veşnică pomenire.

La fel ca Băile Slănic, localitatea Cerdac a cunoscut dramatismul unor bombardamente necruţătoare şi ocupaţia germano-austro-ungară timp de doi ani (1917-1918). De aici începea urcuşul spre vârful Cireşoaia (cota 1772), ultima barieră spre Târgu-Ocna şi valea Trotuşului.

Monumentele Eroilor căzuţi pe muntele Cireşoaia

Pe muntele Cireşoaia, nu departe de cota 772, acolo unde s-a dat una dintre cele mai dramatice şi sângeroase bătălii în toamna lui 1917, s-a amenajat încă din 1918 un mic cimitir cu cruci simple de mesteacăn, în anul 1935 au fost înlocuite cu altele de acelaşi fel. După al Doilea Război Mondial, crucile au putrezit, au căzut, iar locul nu s-a mai bucurat de aceeaşi atenţie. Tot în anul 1935, s-a înălţat o cruce de piatră, înaltă de 3 m, cu mai multe inscripţii din 1935 şi una din 1971. Le redăm pe cele din 1935: La 1 septembrie 1935 luptătorii rămaşi în viaţă ridicat-au această cruce ca simbol de jertfă şi biruinţă"; "Cireşoaia - ca o redută a veacului de întregire naţională - a străjuit poarta de apărare a Moldovei în 1917"; "La Cireşoaia în 1917. Regimentul Bacău nr. 27 a jertfit 30 de ofiţeri, 1570 gradaţi şi soldaţi"; "Admiraţie, recunoştinţă şi eternă amintire eroilor din Reg. 27 Bacău, căzuţi pentru apărarea patriei şi întregirea neamului.

Astăzi, s-au mai păstrat: "Masa reginei", o cruce cu 110 eroi, aflată la 1 km de Schitul "Cireşoaia", o altă cruce cu 110 eroi, pe vârful Cireşoaia, tot la distanţă de 1 km, şi o a treia cruce, pe vârful Vrânceanu, îngrădită cu gard de fier, în 1978, de o unitate de transmisionişti.

Schitul "Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare" ("Cireşoaia") (pe Dealul Cireşoaia)

În apropierea locurilor încărcate de dramatismul luptelor purtate în vara anului 1917, a fost înfiinţat de către protosinghelului Claudiu-Constantin Panţîru, în anul 2000, Schitul "Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare" ("Cireşoaia"), menit a fi un altar închinat celor 2.500 de ostaşi din Regimentele 15 şi 27 Infanterie, Batalionului Vânătorilor de Munte şi altor unităţi militare, căzuţi în luptă pentru apărarea patriei. În incinta schitului, în anul 2012, a fost ridicat un monument comemorativ, cu inscripţia: "În amintirea şi pomenirea veşnică a jertfei ostaşilor Batalionului Vânătorilor de Munte, care au căzut eroic apărând Dealul Cireşoaia în anul de foc 1917 al Primului Război Mondial".

Noul monument al eroilor Regimentului 15 Infanterie Podul Înalt sfinţit în 2017

Regimentul 15 Infanterie Mecanizată "Podul Înalt" a ţinut să-şi omagieze camarazii de armă care şi-au dat viaţa pe culmile Cireşoaiei şi în colaborare cu Primăria Slănic Moldova a construit un monument închinat eroilor infanterişti pe dealul Cireşoaia, vizibil de pe DN12B în dreptul bisericii catolice "Sf. Ana" din Cireşoaia. Ceremoniile militar-religioase au fost onorate de prezenţa înalţilor prelaţi ai Bisericilor Ortodoxe şi Catolice, senatori şi deputaţi, reprezentanţi ai Armatei Române, de reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi Prefecturii Bacău, de primari ai localităţilor învecinate, elevi, profesori şi mulţi localnici.

* * *

Colonelul (r) Corneliu Chirieş, în lucrarea Judeţul Bacău. Altar de jertfă şi eroism, descrie Cimitirul eroilor din Primul Război Mondial din Slănic, monumentul de pe vârful Cireşoaia, precum şi monumentul din Cerdac. Redă, de asemenea, numele eroilor din cimitirul din Slănic . Din păcate, nu se poate şti care sunt numele eroilor catolici.

Pr. Cornel Cadar

Note:

¹ "Lumina creştinului", iunie 1994, p. 12-13; http://www.ercis.ro/dieceza/parohii/fisa.asp?id=102, accesat la 5 septembrie 2018; Iosif Gabor, Dicţionar statistic al localităţilor catolice din Moldova 1865-1948 (mss), vol. 1 (A-B, Frumoasa, 17 februarie 1972), p. 48.

² "Lumina creştinului", iulie 1994, p. 16; http://www.ercis.ro/dieceza/parohii/fisa.asp?id=23, accesat la 12 octombrie 2018.

³ Iosif Gabor, Dicţionar statistic al localităţilor catolice din Moldova 1865-1948 (mss), vol. 1 (A-B, Frumoasa, 17 februarie 1972), p. 30-31.

⁴ Colonel (r) Corneliu Chirieş, Judeţul Bacău. Altar de jertfă şi eroism, ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Editura "Babel", Bacău, 2009, p. 72-78.

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Eroii din Primul Război Mondial (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia

* * *

PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoştinţa şi amintirea lor

* * *

Eroii din Primul Război Mondial (vor urma şi alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunţi, (CVII): Botoşani, (CVI): Mirceşti, (CV): Belceşti, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporeşti, (CII): Gheorghe Doja (Gâşteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad şi Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamţ, (XCVII): Oneşti, (XCVI): Tămăşeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Teţcani, (XCII): Iaşi, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmăneşti, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuş, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ştefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărăşeşti, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Paşcani, (LXXIX): Comuna Pârgăreşti, satele Nicoreşti, Pârgăreşti, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruieneşti, (LXXVI): Horleşti, (LXXV): Buhuşi, (LXXIV): Băluşeşti, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca şi Arbore (Parohia Soloneţu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani şi Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oţeleni, (LIII): Valea Seacă şi Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoşeşti-Siret, (XLVIII): Fărcăşeni, (XLVII): Huşi, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorţeni - Floreşti, (XLIV): Moineşti, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focşani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Şcheia, (XXXVII): Târgu Neamţ, (XXXVI): Hălăuceşti, (XXXV): Pildeşti, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuţi, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni şi Berindeşti, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galaţi, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuţeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticeşti, (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică, (XXI): Ciugheş, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriş, Tamaşi, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri şi Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjeşti, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa şi Cuchiniş, (XI): Comăneşti, (X): Frumoasa, (IX): Gherăeşti, (VIII): Coman, (VII): Luncaşi, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani şi Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgeşti, (I): Butea.

lecturi: 173.