Coreea, preşedintele Moon la papa şi duce o invitaţie pentru Pyongyang

De Paolo Affatato

Papa Francisc priveşte spre Orient şi la 18 octombrie 2018 primeşte în audienţă pe preşedintele Coreei de Sud, catolicul Moon Jae-In, care va face o oprire în Vatican în timpul turului său european. Aşa cum prezintă purtătorul de cuvânt al "Casei Albastre" - sediul său instituţional la Seul - preşedintele Moon îl va informa pe Francisc de faptul că liderul nord-coreean Kim Jong-un, în timpul celei de-a treia întâlniri Nord-Sud din septembrie, l-a invitat pe pontif să viziteze Pyongyang declarându-se gata "de a-l primi cu ardoare".

Moon - a afirmat Kim Eui-kyeom, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei sud-coreene, într-un briefing cu mass-media despre călătoria europeană - va încredinţa "acest mesaj" papei, cerând apoi binecuvântarea şi sprijinul în favoarea păcii şi a stabilităţii peninsulei coreene.

Aşa cum informează o notă a Sălii de Presă a Sfântului Scaun, în ziua precedentă audienţei, la 17 octombrie, cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin, va prezida în bazilica "Sfântul Petru" o specială "Liturghie pentru Pace" pentru peninsula coreeană, la care va participa însuşi preşedintele Moon.

În timp ce procesul de apropiere şi reconciliere între Coreea de Nord şi Coreea de Sud face paşi de uriaş, Sfântul Scaun nu încetează să ofere contribuţia sa, într-o fază istorică pentru împăcarea din peninsulă.

Ştirea despre întâlnirea dintre papa şi Moon, precum şi despre posibila vizită la Pyongyang, a generat entuziasm printre credincioşii din Coreea de Sud. Episcopul Lazzaro You Heung-sik, la conducerea diecezei de Daejeon şi în fruntea "Comisiei pentru societate" în Conferinţa Episcopală a afirmat la Vatican Insider că "în Coreea se trăieşte un kairos, un moment de har, un timp important", amintind: "În urmă cu doi ani am trăit schimbarea guvernului. Preşedintele Moon a făcut totul pentru a evita războiul în Coreea şi a crezut cu putere într-o schimbare, în mijlocul scepticismului general. Acum vedem că procesul de pace merge înainte şi sperăm ca să se realizeze cât mai curând".

Conform lui Agostino Han, preot din Daejeon, "acesta este un alt semnal pozitiv cu privire la drumul de pace între Nord şi Sud: cred că în acest moment, parcursul de apropiere este ireversibil". O convingere şi un sentiment, acesta, care se impune în societatea coreeană.

Comunitatea celor botezaţi din Coreea de Sud (5,8 milioane, circa 11% din populaţie) pune în aplicare toată angajarea pastorală posibilă pentru a reînsufleţi ceea ce astăzi este numită "Biserica tăcerii", dincolo de "cortina de bambus". La Pyongyang şi împrejurimi erau, până în 1950, peste 55 de mii de credincioşi şi 57 de biserici construite, cu misionari şi şcoli funcţionale. Semn al unei vieţi apostolice înfloritoare, aşa încât oraşul era numit "Ierusalimul din Orient". Începând din 1948 regimul comunist nord-coreean a început să elimine orice urmă a prezenţei credinţei, răzând la pământ bisericile şi închizând în lagăre de concentrare personalul ecleziastic şi pe credincioşi.

Numai începând din 1989, cu colapsul blocului comunist (în 1991 Coreea de Nord este admisă la Naţiunile Unite), există o schimbare timidă în politica religioasă şi guvernul recunoaşte două entităţi, o "Asociaţie catolică" şi o "Federaţie creştină", la care aderă credincioşi recunoscuţi şi controlaţi oficial de regim, care astăzi se estimează că sunt circa trei mii de persoane. Nu lipsesc cei care în Sud sunt convinşi de existenţa de bărbaţi şi femei care încă mai cultivă în Nord sămânţa credinţei catolice în secretul inimii lor. Cardinalul Yeom, arhiepiscop de Seul, îi defineşte "creştini ascunşi", pe urma experienţei lui kakure kirishitan, în Japonia vecină.

Cardinalul, care este şi administrator apostolic al diecezei de Pyongyang, a spus la Vatican Insider că "nutreşte speranţa de a celebra cât mai curând o liturghie dincolo de graniţă, în faţa unei adunări mixte de credincioşi din Nord şi din Sud" şi care continuă "să se roage în fiecare zi Rozariul, cerând lui Dumnezeu să-i ocrotească pe credincioşii prezenţi în Coreea de Nord".

Între timp, arhidieceza de Seul se îngrijeşte de formarea seminariştilor care în viitor vor fi misionari în Nord, şi astăzi sunt deja patru preoţi, patru diaconi şi 26 de seminarişti gata să se stabilească într-un ţinut în care încă nu este admis şi nici nu locuieşte niciun preot catolic. Acest drum, afirmă cardinalul Yeom, "este încredinţat ocrotirii martirilor coreeni": preoţi, călugări, misionari şi laici ucişi de regimul comunist după război (1950-1953) şi despărţirea între Nord şi Sud. Între ei este primul episcop de Pyongyang, Francisc Borgia Hong Yong-ho, mort într-un lagăr de concentrare în Nord. În 2017, Biserica din Coreea de Sud a deschis în mod oficial cauza de beatificare a episcopului şi a 80 de însoţitori, martiri ai persecuţiei făcute de regimul Kim Il-sung. Şi speră cca din sângele acestor martiri să poată încolţi sămânţa de noi creştini.

(După Vatican Insider, 9 octombrie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.