CĂLĂTORIA APOSTOLICĂ A SFÂNTULUI PĂRINTE FRANCISC
ÎN LITUANIA, LETONIA ŞI ESTONIA
(22-25 septembrie 2018)

Întâlnirea cu autorităţile, societate civilă şi corpul diplomatic

Salonul de primiri din palatul prezidenţial din Riga (Letonia)

(luni, 24 septembrie 2018)

Avionul care-l avea la bord pe Sfântul Părinte, plecat în această dimineaţă de la Vilnius, a aterizat la 8.10 ora locală la aeroportul internaţional din Riga, în Letonia.

La sosirea sa, papa Francisc a fost primit de preşedintele Republicii Lituania, dl. Raimonds Vējonis şi de doi copii în costum tradiţional care i-au oferit flori.

Erau prezenţi şi ambasadorul Letoniei la Sfântul Scaun, d-na Veronika Erte; preşedintele Conferinţei Episcopilor şi episcop de Rēzekne-Aglona, ES Mons. Jānis Bulis; şi arhiepiscopul de Riga, ES Mons. Zbigņevs Stankevičs.

Apoi, trecând prin faţa Pichetului de Onoare, preşedintele Republicii l-a însoţit pe papa la Sala Vip, unde îl aşteptau tineri în costum tradiţional care au interpretat melodii şi cântece letone.

Imediat după aceea, papa a mers cu maşina la palatul prezidenţial din Riga.

La sosirea sa la palatul prezidenţia, papa Francisc a fost primit de preşedintele Republicii Lituania, dl. Raimonds Vējonis.

Apoi, după executarea imnurilor, după onorurile militare şi prezentarea delegaţiilor, preşedintele l-a însoţit pe Sfântul Părinte la etajul al doilea al palatului prezidenţial unde a avut loc vizita de curtoazie.

Preşedintele şi papa au ajuns în "Salonul Alb" din palatul prezidenţial, unde a avut loc semnarea cărţii de onoare şi schimbul de daruri.

Apoi, Sfântul Părinte şi preşedintele au mers în "Salonul Ambasadorilor" alăturat pentru întâlnirea privată. La sfârşit, în sala adiacentă, preşedintele a prezentat familia sa papei.

Imediat după aceea, au ajuns împreună în Salonul unde, la 9.20, în prezenţa a circa 500 de persoane, a avut loc întâlnirea cu autorităţile, societatea civilă şi corpul diplomatic.

După salutul preşedintelui Republicii Letonia, Sfântul Părinte a rostit discursul său.

În sfârşit, Sfântul Părinte - însoţit de preşedinte - a plecat de la palatul prezidenţial pentru a merge cu maşina la Monumentul Libertăţii.

Publicăm în continuare discursul pe care Sfântul Părinte l-a rostit în cursul întâlnirii cu autorităţile, societatea civilă şi corpul diplomatic:

Domnule preşedinte,

Membri ai guvernului şi autorităţi,

Membri ai corpului diplomatic şi ai societăţii civile,

Dragi prieteni toţi,

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru cuvintele dumneavoastră gentile de bun-venit, precum şi pentru invitaţia de a vă vizita adresată mie în timpul întâlnirii pe care am avut-o în Vatican. Este motiv de bucurie să mă pot afla pentru prima dată în Letonia şi în acest oraş, care, ca toată ţara voastră, a fost marcată de dure încercări sociale, politice, economice şi chiar spirituale - datorate dezbinărilor şi conflictelor din trecut - dar care astăzi a devenit unul dintre principalele centre culturale, politice şi portuare din regiune. Reprezentanţii voştri din domeniul culturii şi artei, îndeosebi al lumii muzicale, sunt bine cunoscute în străinătate. Şi eu am putut să-i apreciez astăzi la sosirea mea în aeroport. De aceea cred că vi se pot aplica foarte bine cuvintele psalmistului: "Ai schimbat geamătul meu în dans" (Ps 30,12). Letonia, ţară a lui "dainas", a ştiut să schimbe geamătul său şi durerea sa în cântare şi dans şi s-a străduit să se transforme într-un loc de dialog şi de întâlnire, de convieţuire paşnică ce încearcă să privească înainte.

Celebraţi cei o sută de ani ai independenţei voastre, moment semnificativ pentru viaţa întregii societăţi. Voi cunoaşteţi foarte bine preţul acestei libertăţi pe care a trebuit s-o cuceriţi şi s-o recuceriţi. O libertate făcută posibilă graţie rădăcinilor care vă constituie, aşa cum îi plăcea să amintească lui Zenta Maurina care a inspirat pe atâţia dintre voi: "Rădăcinile mele sunt în cer". Fără această capacitate de a privi în sus, de a face apel la orizonturi mai înalte care ne amintesc acea "demnitate transcendentă" care este parte integrantă a fiecărei fiinţe umane (cf. Discurs la Parlamentul European, 25 noiembrie 2014), n-ar fi fost posibilă reconstruirea naţiunii voastre. Această capacitate spirituală de a privi dincolo, care devine concretă în mici gesturi zilnice de solidaritate, de compasiune şi de ajutor reciproc, v-a susţinut şi, la rândul său, v-a dat creativitatea necesară pentru a da viaţă unor noi dinamici sociale în faţa tuturor tentativelor reducţioniste şi de excludere care ameninţă mereu ţesutul social.

Sunt bucuros să aflu că în inima rădăcinilor care constituie această ţară se află Biserica catolică, într-o operă de colaborare deplină cu celelalte Biserici creştine, ceea ce este semn al modului în care este posibil a dezvolta o comuniune în diferenţe. Realitate care se petrece atunci când persoanele au curajul de a merge dincolo de suprafaţa conflictuală şi se privesc în demnitatea lor cea mai profundă. Astfel putem afirma că de fiecare dată când, ca persoane şi comunităţi, învăţăm să năzuim mai sus de noi înşine şi de interesele noastre particulare, înţelegerea şi angajarea reciproce se transformă în solidaritate; şi aceasta, înţeleasă în semnificaţia sa mai profundă şi de provocare, devine un mod de a face istoria, într-un loc unde conflictele, tensiunile şi chiar şi cei care s-ar fi putut considera opuşi în trecut, pot ajunge la o unitate multiformă care generează viaţă nouă (cf. Exortaţia apostolică Evangelii gaudium, 228). Aşa cum a hrănit viaţa poporului vostru, astăzi Evanghelia poate continua să deschidă drumuri pentru a înfrunta provocările actuale, valorizând diferenţele şi mai ales promovând comuna-uniune între toţi.

Celebrarea centenarului aminteşte importanţa de a continua să se parieze pe libertatea şi independenţa Letoniei, care cu siguranţă sunt un dar, dar sunt şi o misiune care-i implică pe toţi. A lucra pentru libertate înseamnă angajarea într-o dezvoltare integrală şi integrantă a persoanelor şi a comunităţii. Dacă astăzi se poate face sărbătoare este graţie atâtora care au deschis drumuri, porţi, viitor, şi v-au lăsat ca moştenire aceeaşi responsabilitate: a deschide viitor având ca ţintă tot ceea ce este în slujba vieţii, generează viaţă. Şi, în această perspectivă, la sfârşitul acestei întâlniri vom merge la Monumentul Libertăţii, unde vor fi prezenţi copii, tineri şi familii. Ei ne amintesc că "maternitatea" Letoniei - analogie sugerată de motoul acestei călătorii - are ecou în capacitatea de a promova strategii care să fie cu adevărat eficace şi focalizate mai mult spre feţele concrete ale acestor familii, ale acestor bătrâni, copii şi tineri, decât pe primatul economiei asupra vieţii. "Maternitatea" Letoniei se manifestă şi în capacitatea de a crea oportunităţi de muncă, în aşa fel încât nimeni să nu trebuiască să se dezrădăcineze pentru a construi propriul viitor. Indicatorul de dezvoltare umană se măsoară şi din capacitatea de a creşte şi a se înmulţi. Dezvoltarea comunităţilor nu se realizează şi nici nu se măsoară numai prin capacitatea de bunuri şi resurse care se posedă, ci prin dorinţa care există de a genera viaţă şi a crea viitor. Acest lucru este posibil numai în măsura în care există înrădăcinare în trecut, creativitate în prezent şi încredere şi speranţă în ziua de mâine. Şi se măsoară din capacitatea de a se dedica şi de a paria aşa cum au ştiu să ne mărturisească generaţiile trecute.

Domnule preşedinte, prieteni toţi, încep aici pelerinajul meu în această ţară, cerând lui Dumnezeu să continue să însoţească, să binecuvânteze şi să facă prosperă lucrarea mâinilor voastre pentru această naţiune.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.