Papa Francisc în ţările baltice, călătorie între ecumenism şi comemorare a martirilor

De Salvatore Cernuzio

Papa Francisc celebrează „nunta de argint” a călătoriilor sale apostolice internaţionale cu iminenta vizită – întocmai a douăzeci şi cincea – pe care o va face la 22-25 septembrie în ţările baltice, Lituania, Letonia şi Estonia, care celebrează centenarul independenţei lor. Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Greg Burke, a deschis cu această glumă briefingul de prezentare a pelerinajului pontifului care, cu cele trei naţiuni, ajunge la 39 de ţări vizitate de la începutul pontificatului său.

Aşadar, Bergoglio rebobinează firul istoriei, mergând – pentru el este prima dată – în republicile baltice care în urmă cu douăzeci şi cinci de ani au fost marcate de vizita lui Ioan Paul al II-lea, venit să încurajeze Bisericile reîntoarse din suferinţele şi persecuţiile dominaţiei sovietice. Dacă prezenţa papei în acea epocă voia să fie aproape un simbol al revanşei credinţei creştine asupra ideologiei atee comuniste, cu Francisc vizita nu asumă niciun contur politic şi geopolitic ci, mai degrabă, o semnificaţie puternic religioasă care se mişcă pe directoarele ecumenismului şi evlaviei populare, totuşi fără a uita evenimentele mari şi triste care au marcat istoria din aceste teritorii.

Şi astfel în programul călătoriei pontifului argentinian, dincolo de obişnuitele vizite de curtoazie la preşedinţi, discursurile adresate autorităţilor, întâlnirile cu tinerii, ceea ce se evidenţiază mai mult sunt cele două întâlniri la Vilnius şi Riga cu reprezentanţii celorlalte confesiuni (cea mai mare parte luterani, foarte puţini ortodocşi) şi momentele de rugăciune în sanctuarele mariane Mater Misericordiae şi din Aglona, ambele devoţiuni profund înrădăcinate în populaţiile lituaniană şi letonă.

Este sugestivă şi etapa lui Bergoglio la ghetoul din Vilnius, duminică, 23 septembrie, în aceeaşi zi în care cu 75 de ani înainte forţele naziste au completat „golirea” definitivă a oricărei prezenţe ebraice şi au distrus cartierul. Acolo papa va rămâne în rugăciune tăcută în faţa monumentului care comemorează victimele acelei orori. O reprezentanţă a comunităţii ebraice, împreună cu preşedintele Dalia Grybauskaite, îl va însoţi pe papa în această vizită, care, a explicat Burke, a fost adăugată ulterior la programul oficial pentru că „ne-am dat seama că ar fi fost o gravă lipsă să nu facem asta”, mai ales luând în considerare coincidenţa datei.

Înainte de ghetou, Francisc va merge la apropiatul Muzeu al Ocupaţiei şi al Luptei pentru Libertate, odinioară edificiu al KGB-ului, unde va vizita camera în care au fost închişi, torturaţi şi martirizaţi numeroşi preoţi şi episcopi – nu numai catolici ci şi luterani – pentru unii dintre aceştia este în desfăşurare cauza de beatificare. Între aceştia şi episcopul Teofilus Matulionis, primul martir lituanian beatificat la 25 iunie 2018. Într-una dintre cele două celule papa va aprinde şi o lumânare.

Mai în detaliu, programul oficial prevede ca Francisc să ajungă la 11.30, sâmbătă 22 septembrie, în aeroportul din Vilnius, unde se va ţine ceremonia de primire. Imediat după aceea va merge în palatul prezidenţial pentru „vizita de curtoazie” la preşedintele Grybauskaite şi întâlnirea cu autorităţile şi corpul diplomatic, ocazie a primului discurs. Va urma prânzul privat în nunţiatură şi o scurtă pauză de odihnă. După-amiază, Francisc va merge la sanctuarul Mater Misericordiae, situat la „Poarta aurorei”, unde se va ruga şi va depune un omagiu floral la efigia Fecioarei reprezentată în momentul în care îi strânge la inimă pe păcătoşi, a cărei devoţiune dăinuie din secolul al XVII-lea. De-a lungul drumului papa, a explicat Burke, „va saluta copiii orfani şi familiile care îi primesc”, apoi va ţine un discurs scurt imediat după cântecul de intrare şi înainte de rugăciunea Rozariului.

De la atmosfera mistică a sanctuarului, papa Francisc va trece la sărbătoarea de cântece şi dansuri pregătită de tineri, la 17.30, în piaţa din faţa locului de cult. Urmează vizita privată în catedrală: şi acolo un moment de rugăciune personală, în timpul căreia papa va duce flori la Sfânta Fecioară Maria din Siberia şi se va ruga pentru toţi deportaţii. În capela Preasfântului Sacrament vor fi prezenţi unii preoţi bătrâni care nu pot să participe ziua următoare la întâlnirea cu clerul la Kaunas.

În această dieceză pontiful va petrece aproape toată ziua de 23 septembrie, care va începe cu liturghia şi Angelus celebrate în Parcul Santakos, şi va continua cu prânzul împreună cu episcopii lituanieni în curie şi, întocmai, întâlnirea în catedrală cu preoţii, călugării, consacraţii, seminariştii, cărora le va adresa un discurs. În elicopter Francisc se va întoarce la Vilnius, în nunţiatura căreia va locui în toate zilele călătoriei („din motive logistice am văzut că este mai bine ca papa să rămână într-un singur loc”, a explicat purtătorul de cuvânt Burke). Mai întâi va fi etapa amintită la Muzeul Ocupaţiilor şi la ghetou; în schimb, seara va fi întâlnirea cu iezuiţii din Lituania şi Letonia.

De la Vilnius papa Francisc va pleca dimineaţa următoare, 24 septembrie, spre Riga. Ceremonia de bun-venit va fi în curtea palatului prezidenţial, urmată de vizita de curtoazie la preşedintele Raimonds Vējonis şi de discursul adresat autorităţilor şi corpului diplomatic. Papa va fi apoi la Muzeul Libertăţii pentru o ceremonie şi depunerea de flori, cu câteva familii care-l vor saluta şi puţin după aceea la „Rigas Doms” pentru întâlnirea ecumenică în prezenţa a zece conducători ai principalelor denominaţiuni religioase. Este prevăzut şi un moment de rugăciune în faţa mormântului sfântului Bernard.

În catedrala catolică „Sfântul Iacob”, Francisc îi va vedea în schimb pe preoţii bătrâni, în timp ce va lua prânzul cu cei şase episcopi ai Conferinţei Episcopale Letone în Casa „Sfânta Familie”. Va urma plecare cu elicopterul la Aglona, pentru a celebra, la 16.30, liturghia în zona sanctuarului Născătoarei de Dumnezeu, „loc venerat în toată Letonia, fie catolică fie luterană”, a subliniat Burke.

Da la Riga, papa va merge la Vilnius pentru noapte şi apoi, dimineaţa următoare, la Tallin, capitala Estoniei, pentru ultima zi de călătorie. Programul de dimineaţă prevede întâlnirile cu instituţiile şi primul discurs al papei care, tot înainte de prânz, va fi în biserica luterană „Sfântul Carol” pentru o întâlnire ecumenică dedicată îndeosebi tinerilor. Doi dintre ei, un catolic şi un luteran, vor adresa papei întrebările lor şi va interveni pentru un salut şi administratorul apostolic Philippe Jean-Charles Jourdan (de fapt, Estonia nu are un episcop, având în vedere şi mica prezenţă a catolicilor: cinci mii de credincioşi, dintr-o populaţie de 1,3 milioane de persoane, dintre care 75% declară că nu cred).

Prânzul papal se va ţine în conventul surorilor brigitine din Pirita. După-amiaza va avea două întâlniri importante: întâlnirea în catedrala „Sfinţii Petru şi Paul” cu cei asistaţi de Surorile Maicii Tereza şi de Caritas, în general persoane cu probleme de alcool şi droguri şi fete necăsătorite mame, şi liturghia în Piaţa Libertăţii, act conclusiv al vizitei apostolice în ţările baltice.

În suita papală vor fi cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin, asesorul la Secretariatul de Stat, monseniorul Paolo Borgia, şi, pentru prima dfată prefectul Dicasterului pentru Comunicare, Paolo Ruffini. Ca angajat laic a fost ales un bucătar de la bucătăria Jandarmeriei. Sunt prevăzute cincisprezece discursuri ale pontifului, toate în italiană: şapte în Lituania, patru în Letonia, patru în Estonia.

(După Vatican Insider, 19 septembrie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 12.