Episcopii europeni: pentru migranţi singura cale posibilă este solidaritatea

De Paolo Petrini

Înainte de toate este solidaritatea şi apropierea faţă de papa în mesajul final al episcopilor din Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa (CCEE) care au încheiat duminică, 16 septembrie 2018, adunarea lor la Poznań, în Polonia, în afară de recunoştinţa pentru convocarea - în februarie 2019 - a preşedinţilor conferinţelor din toată lumea pentru a discuta despre tema abuzurilor asupra minorilor.

Prelaţii, reuniţi în oraşul polonez - cu ocazia centenarului independenţei ţării - pentru a reflecta asupra modul de a aplica spiritul de solidaritate în Europa, se opresc asupra altor teme precum migraţiile, familia, dialogul interreligios şi ecumenic, voluntariatul. "Misiunea noastră de păstori ne duce printre oameni şi inimile noastre primesc strigătul atâtor suferinţe fizice şi morale, fie că sunt aproape sau departe", scriu episcopii.

Fenomenul migraţiilor a fost deci una dintre temele care a fost în centrul atenţiei în zilele de lucrări (13-16 septembrie 2018), dezvoltată "în lumina situaţiilor diversificate şi a alegerilor respectivelor guverne şi în lumina Evangheliei". "Noi nu suntem experţi în geopolitică, dar, ca păstori, suntem pe terenul comunităţilor noastre în orice împrejurare", afirmă membrii CCEE. "Observăm marea complexitate a fenomenului, dar reafirmăm, împreună cu Sfântul Părinte Francisc, că solidaritatea este calea măiastră la care nu se poate renunţa pentru înfruntarea problemelor naţionale, internaţionale şi mondiale. Ea este formată din primire, din integrare şi din orice formă posibilă. Cultura individualistă, care pare să prevaleze ca «gândire unică», duce la o viziune economicistă unde solidaritatea nu are casă, cei mai slabi sunt simţiţi o povară, iar imigraţii sunt percepuţi ca străini".

În aceeaşi optică, episcopii europeni vorbesc despre voluntariat, în lumina rezultatelor unei investigaţii europene cu privire la voluntariat, promovate de CCEE şi desfăşurate în aceste luni pe lângă Conferinţele Episcopale, prezentate la deschiderea lucrărilor. "Voluntariatul mişcă milioane de creştini în Europa şi se prezintă ca un fenomen corpolent şi capilar, capabil să intercepteze, cu dinamism caritativ singular, pe mulţii săraci şi marginalizaţi care sunt prezente în societăţile noastre opulente". "Este vorba despre un capitol foarte viu din Bisericile noastre care, prin creştinii angajaţi în voluntariat, sunt în măsură să fie ca bunul samaritean din parabola evanghelică", scriu ei în comunicatul final. Şi apoi le mulţumesc "creştinilor angajaţi în voluntariat de la cel organizat la cel mai spontan, de la cel structurat la cel mai ocazional", reafirmând sprijinul lor.

Remarcând în afară de asta "că experienţa de credinţă şi slujirea carităţii trebuie să fie strâns legate pentru binele tuturor şi al creaţiei", prelaţii asigură şi că "regenerează" propria activitate pastorală pentru a evangheliza şi "locurile noilor sărăcii: lipsa respectării vieţii, destrămarea familiei, impunerea culturii de gen, restrângerea libertăţilor, inclusiv cea religioasă, migranţii şi refugiaţii".

Aici se inserează şi tema dialogului ecumenic şi interreligios, şi oricum a dialogului civil, "atât de necesare - scriu participanţii de la Poznań - în perioada delicată pe care o trăieşte continentul nostru din cauza tensiunilor crescânde din interiorul său. Şi pe acest front creştinii, angajaţi în voluntariat, pot cultiva sinergii semnificative într-un cadru de solidaritate reînnoită pentru dreptate, pace şi subsidiaritate activă". De aici auspiciul ca să se poată "găsi alte căi de colaborare între Biserici": "De fapt, Europa, după ce a fost scenariul tragic al celor două războaie mondiale, trebuie să dezvolte spiritul înţelegerii şi cooperării reciproce, respirând cu cei doi plămâni creştini ai săi - orient şi occident - aerul bun al solidarităţii".

În sesiunea de deschidere a lucrărilor episcopii l-au întâlnit pe primul ministru polonez, Mateusz Morawiecki; în timp ce, în după-amiaza zile de sâmbătă 15 septembrie, au primit vizita preşedintelui, Andrzej Duda. Ambele întâlniri au fost o mărturie a bunelor raporturi dintre stat şi Biserica catolică.

În cursul întâlnirii au fost prezentate şi aprobate programele activităţilor viitoare ale Comisiilor CCEE. După aceea episcopii au ascultat rapoartele reprezentanţilor ecleziali care urmăresc activitatea instituţiilor europene, arătând aprecierea lor faţă de slujirea desfăşurată de COMECE, cât priveşte Uniunea Europeană, şi de Misiunea permanentă a Sfântului Scaun la Consiliul Europei. În sfârşit, vineri 14 septembrie, preşedinţii Conferinţelor Episcopale l-au ales pe părintele Martin Michalíček secretar general al CCEE pentru un mandat de cinci ani (2018-2022).

(După Vatican Insider, 17 septembrie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 11.