Papa în Irlanda pentru Întâlnirea Mondială a Familiilor

Provocare formidabilă

De cardinal Kevin Joseph Farrell

Prefect Dicasterului pentru Laici, Familie şi Viaţă

Papa vine la Dublin pentru a noua Întâlnire Mondială a Familiilor. Mulţumim! Bun venit "celui care vine în numele Domnului"!

Întâlnirea de la Dublin este "mondială" pentru că participanţii, delegaţiile oficiale din cele circa 140 de naţiuni şi familiile foarte numeroase provin din cele cinci continente; este "mondială" pentru că reprezintă toate familiile din lume, le ţin în inimă, în gândire, în rugăciune. Pe toate: familiile care cred şi cele care nu cred, cele unite şi cele dezbinate, cele fericite şi cele aflate în suferinţă.

Dicasterul pentru Laici, Familie şi Viaţă este profund recunoscător întregii Biserici irlandeze pentru că a acceptat povara pregătirii şi organizării acestei întâlniri în slujba întregii Biserici. Şi vrea să adreseze un salut cardinalilor, episcopilor, delegaţiilor oficiale din diferite ţări, preoţilor, familiilor, conferenţiarilor şi tuturor participanţilor, mai ales celor care vin de departe. În afară de asta vrem să mulţumim instituţiilor civile care în mod diferit au oferit colaborare pentru acest eveniment eclezial.

"Evanghelia familiei: bucurie pentru lume" este tema aleasă de papa pentru această întâlnire, ca ideală continuare a exortaţiei Amoris laetitia, un document care desemnează o formidabilă responsabilitate pastorală. Tonul dominant vrea să fie cel al bucuriei pentru că, în pofida pericolelor şi crizelor care ameninţă astăzi familia, Evanghelia oferă un mesaj de speranţă şi de bucurie. Marea mulţumire adresată papei Francisc este pentru că vine să vestească această "evanghelie a familiei" şi să facă sărbătoare cu atâtea familii aici la Dublin şi cu familiile din toată lumea. Fie ca prezenţa sa să poată atrage atenţia mass-media şi a instituţiilor asupra familiei; mai ales să dea încredere şi curaj, pentru că pontiful este un martor autentic a cât de mult familia este îndrăgită de Biserică, ba chiar de Dumnezeu însuşi.

Atenţia papei în Amoris laetitia, exortaţia apostolică asupra căreia a fost desenată întreaga întâlnire de la Dublin - congresul şi sărbătoarea familiilor - se concentrează mai ales asupra temei adevăratei iubiri conjugale şi familiale în lumina Evangheliei, a experienţei şi a reflecţiei raţionale; iubirea înţeleasă ca dăruire pentru binele celuilalt, prietenia totalizantă care include afectul, duioşia, dorinţa, pasiunea, plăcerea dată şi primită. Această iubire are nevoie să se maturizeze, la nivel uman şi creştin, pe un drum prelungit în timp, îngrijind educarea inteligenţei, voinţei, dorinţelor, afectelor, sexualităţii, căutând să obţină convingeri şi atitudini conforme cu adevăratul bine, cu normele etice care-i exprimă exigenţele, cu harul sacramental al căsătoriei. Pentru Biserică toate acestea reprezintă o formidabilă provocare pentru că este vorba de a da viaţă unei pastoraţii a însoţirii, răbdătoare, perseverente, bazată pe relaţiile şi apropierea personală, îndreptată spre formarea conştiinţelor, atentă să propună fie frumuseţea şi valorile dăruirii fie normele şi obligaţiile. În sfârşit, dar este elementul decisiv, există necesitatea de a responsabiliza familiile creştine ca principali subiecţi de evanghelizare, pentru ca în parohii, în grupuri şi în asociaţii să se poată realiza o pastoraţie de însoţire capabilă de a ajunge la persoane de orice vârstă şi condiţie: copii, tineri, logodnici, cupluri de soţi, situaţii de criză, conform expresiei eficace folosite de papa Francisc într-un discurs adresat tribunalului Rota Romana (21 ianuarie 2017), când dorea realizarea, "într-o sinergie oportună între preoţi şi cupluri de soţi", de "itinerarii eficace de pregătire pentru sacramentul căsătoriei" ca "un nou catecumenat".

Suntem conştienţi că familia este o experienţă universală, în istoria neamului omenesc, cu o structură permanentă, constituită de relaţia dintre un bărbat şi o femeie şi din raportul dintre cele două generaţii, părinţii şi copiii. Şi astăzi investigaţiile statistice spun că familia, constituită dintr-un cuplu stabil cu copii, este pe primul loc în aspiraţiile tinerilor. Deja congresul teologico-pastoral din aceste zile a permis să se intre - cu multele conferinţe, mese rotunde, experienţe şi dezbateri - în trăirea concretă a oamenilor şi să se asculte glasurile din lumea întreagă. Şi sărbătoarea mărturiilor va arăta, cu eficace la fel de mare, chiar şi prin suferinţe şi preocupări, bucuriile şi speranţele familiilor.

Sunt irlandez prin naştere şi ştiu cât de puternică este înrădăcinarea credinţei creştine în viaţa de fiecare zi. Mulţi cunosc expresia cardinalului Tomás

Ó Fiaich (1923-1990), care i-a comparat pe credincioşii laici cu un "uriaş adormit" care trebuie să se trezească. Eu gândesc asta şi o văd în viitorul familiilor, în Irlanda şi în Biserica universală. Împreună cu mulţii catolici irlandezi şi în numele tuturor familiilor venite la Dublin reprezentându-le pe cele din toată lumea, îi spunem bun venit papei Francisc: Céad Míle Fáilte.

__________________

În jurul unui nod de legături

De Mons. Eamon Martin

Arhiepiscop mitropolit de Armagh

şi preşedinte al Conferinţei Episcopale Irlandeze

La 26 septembrie 2015, ochii irlandezilor s-au luminat când papa Francisc a anunţat că Dublinul în 2018 va găzdui a noua Întâlnire Mondială a Familiilor. Şi s-au luminat din nouă când a venit confirmarea că pontiful va participa personal la eveniment.

Am ştiut că însuşi papa Francisc a decis să aducă această mare întâlnire a Bisericii universale în Irlanda. Chiar dacă în această ţară Biserica a trăit timpuri dificile în ultimii ani, familia continuă să fie foarte importată în sufletul poporului irlandez. Familia în Irlanda se învârte în jurul "legăturilor": familia ne leagă de o casă, de ár muintir féin (cum spunem în limba irlandeză), de persoanele din trupul nostru şi din sângele nostru. Familia ne leagă şi de o comunitate, o parohie sau un judeţ, de o istorie şi o cultură, de o limbă şi de o tradiţie, de trecutul nostru, prezent şi viitor. Pentru mulţi din Irlanda familia leagă şi de credinţă şi de valori, de botez şi de comunitatea credincioşilor.

Imensa diasporă irlandeză din lume, din Statele Unite la Australia, la Marea Britanie, la Italia precum şi mai departe, participă la bucuria noastră de a găzdui întâlnirea. Legăturile irlandeze se extind desigur şi la alte continente îndepărtate, unde mişcările misionare irlandeze au dus bucuria Evangheliei. Suntem fericiţi că mii de persoane din ţări străine s-au înscris pentru a se uni cu noi şi sperăm să le dăm tuturor oaspeţilor noştri céad míle fáilte, cum spunem în Irlanda: de o sută de mii de ori bun venit.

La sărbătoarea de sâmbătă, 25 august, papa va întâlni cinci familii - care provin din Irlanda, Canada, India, Irak şi Africa - pentru a asculta istoriile lor deosebite de iubire şi de speranţă şi în timpurile mai dificile pentru ele. Vom saluta numeroasele familii care, eventual fugind de sărăcie, de conflict sau de crizele ambientale, au venit în Irlanda pentru a începe un nou capitol de speranţă în viaţa lor.

Tema întâlnirii este: "Evanghelia familiei: bucurie pentru lume". Comunicarea acestui mesaj plin de bucurie despre familie îşi înfige rădăcinile în Amoris laetitia. Este prima Întâlnire Mondială a Familiilor de la încheierea procesului sinodal din 2014-2015 şi de la publicarea exortaţiei papei Francisc despre bucuria iubirii. De aceea evenimentul va fi o ocazie preţioasă pentru familiile din lume pentru a se reuni şi a reflecta asupra aspectelor centrale ale acestui text. Vor face asta având convingerea că învăţătura Bisericii despre familie nu este o "problemă de rezolvat", ci un dar pentru lume, un mesaj pozitiv, eliberator şi umanizator.

În ultimele luni, în Irlanda atenţia mass-media s-a concentrat adesea asupra unor probleme deosebite: între acestea, familiile cu membri cu tendinţe homosexuale, istoria ruşinoasă a Bisericii cu privire la abuzuri faţă de minori şi de persoane vulnerabile, atitudinea faţă de femei. Toate acestea au fost obiect al atâtor comentarii şi dezbateri.

Pe acest fundal, vom încerca să găzduim o întâlnire care să primească şi să însoţească toate familiile şi să le ofere o oportunitate pentru a reflecta asupra momentelor lor de neplăcere şi de durere, dar şi asupra bucuriei şi consolării faptului de a fi împreună într-o iubire fidelă şi rodnică. Oferim solidaritatea noastră în rugăciune tuturor acelor familii care persistă în împărtăşirea iubirii în pofida provocărilor pe care trebuie să le înfrunte. Ne gândim la familiile care se confruntă cu lipsa unei case, cu violenţa familială, cu dependenţa şi abuzurile, la familiile migrante şi nomade, precum şi la cele care au trăit durerea despărţirii şi a relaţiilor frânte în sânul familiei înseşi.

Ca Biserică suntem prezenţi pentru a participa la bucuriile vieţii familiale, cum sunt botezurile şi căsătoriile, sau ziua primei împărtăşanii şi a mirului. Suntem aici şi pentru a consola şi a susţine familiile în timpuri de tristeţe şi de durere. Aici în Irlanda una dintre cele mai mari întâlniri parohiale anuale se desfăşoară la cimitirul local, când în "duminica cimitirului" persoanele se adună la mormântul familiei în amintire iubitoare şi de rugăciune a răposaţilor lor iubiţi. Într-o lume seculară cu ritmuri rapide este important ca Biserica să găsească "puncte de intersecţie" cu realitatea vieţii familiale zilnici - urcuşurile şi coborâşurile - şi să aducă prezenţa blândă a lui Cristos în aceste momente pline de har.

În cadrul pregătirii pentru Întâlnirea Mondială, familiile din Irlanda au primit o versiune în miniatură a icoanei oficiale realizate de Mihai Cucu, ajutat de surorile redemptoriste din Dublin. În centru este Sfânta Familie a lui Isus, Maria şi Iosif aşezată la masă, care împărtăşeşte mâncarea şi împărtăşeşte credinţa în casa sa din Nazaret. Imaginea aminteşte pe cei trei îngeri din vestita icoană a Preasfintei Treimi a lui Andrei Rublev din secolul al XV-lea. Sfânta Familie şi Preasfânta Treime au devenit centrul rugăciunii noastre şi al reflecţiei noastre pe parcursul întregului an trecut, pentru ca în căsătorie şi în viaţa familială să aspirăm să fim icoane vii ale iubirii şi milostivirii nemărginite a lui Dumnezeu.

Ocazia bucuroasă a Întâlnirii Mondiale şi vizita papei Francisc în Irlanda se dovedesc o oportunitate de reflecţie şi de reînnoire. Rezultatul recentului referendum despre avort a arătat clar că Irlanda s-a schimbat. Totuşi, avem un vechi spirit misionar.

Acesta este timpul nostru pentru a trăi. Acesta este timpul nostru pentru a crede. Acesta este timpul nostru pentru a fi misionari şi a învăţa adevărul Evangheliei. În multe ţări din lume Biserica trebuie să proclame evanghelia vieţii şi evanghelia familiei într-un context de individualism care se extinde şi de desensibilizare crescândă a persoanelor faţă de valoarea oricărei vieţi umane.

Misiunea noastră este de a duce bucuria Evangheliei în periferii şi în realitatea concretă a vieţii zilnice a familiilor, nu pentru a condamna, ci pentru a oferi provocarea şi plinătatea unei vieţi trăite în Cristos şi pentru Cristos. Aşa cum spune imnul întâlnirii, "bucuria iubirii care transcende timp şi spaţiu este o bucurie pentru toată familia lui Dumnezeu, o bucurie pentru tot pământul".

În acest timp special pentru Biserica universală, şi îndeosebi pentru Biserica gazdă aici în Irlanda, îi invit pe toţi să reflecteze asupra modului de a trăi cât mai bine ca familie într-o relaţie tot mai fecundă cu Dumnezeu şi asupra modului de a aprofunda această relaţie şi în viaţa noastră zilnică.

Mă rog pentru ca întâlnirea să fie un eveniment bucuros şi de îmbogăţire a credinţei pentru familiile din Irlanda şi din lume, şi ca roadele acestei celebrări să continue să conducă Biserica în anii viitori.

_____________________

Un dar pentru Biserică

De Mons. Diarmuid Martin

Arhiepiscop de Dublin

Papa Francisc a ales arhidieceza de Dublin pentru a găzdui a noua Întâlnire Mondială a Familiilor. Aceasta este o mare provocare dar şi o mare bucurie. Speranţa Bisericii din Irlanda este ca acest să fie un moment de reînnoire şi întărire a vieţii familiei creştine care să scoată inspiraţie din bucuria Evangheliei.

Munca intensă de pregătire a dat deja mult rod în ceea ce priveşte reflecţia despre sacramentul căsătoriei. Aceste pregătiri au fost pentru noi ocazia unui drum de reînnoire eclezială pentru a redescoperi bucuria iubirii, Amoris laetitia, care este marele dar pe care Dumnezeu ni-l oferă şi pe care suntem chemaţi să-l împărtăşim cu toţi cei care ne înconjoară.

Speranţa noastră este ca într-o cultură care se schimbă numeroase persoane, şi îndeosebi tinerii, să fie determinate să experimenteze în manieră mai profundă puterea eliberatoare a iubirii şi a fidelităţii conjugale ca adevărată veste bună.

În ziua de azi, când se vorbeşte despre familie în discuţiile publice, adesea se vorbeşte în termeni de criză. Papa Francisc priveşte la familie cu tonuri de încredere. Nu o idealizează, ci este foarte realist când spune: "Aduc mulţumire lui Dumnezeu pentru că multe familii, care sunt foarte departe de a se considera perfecte, trăiesc în iubire, realizează propria vocaţie şi merg înainte chiar dacă ele cad de atâtea ori pe parcursul drumului".

Viaţa familiei este satisfăcătoare dar nu este întotdeauna uşoară. Întâlnirea Mondială ne oferă o oportunitate pentru a vorbi cu încredere, dar şi o oportunitate de realism în a sublinia atât provocările cât şi bucuriile vieţii familiei.

Aceasta este realitatea vieţii oricărei familii: familia ideală nu există. Dar există familii mari. Există familii mari care n-ar îndrăzni niciodată să se considere astfel: pur şi simplu se străduiesc să facă tot ce pot mai bun. Ele au nevoie de sprijinul Bisericii.

Baza familiei este iubirea, nu contează cât e ea de imperfectă: este vorba despre o iubire care îmbogăţeşte vieţile. Mă gândesc la iubirea soţilor, la iubirea părinţilor faţă de proprii copii. Mă gândesc la rolul bunicilor. Acest lucru nu este ceva învechit: este ceva necesar mai mult ca oricând. Ştim bine cât de mult societăţile noastre şi noi înşine datorăm familiilor noastre. Unde ar fi fiecare dintre noi fără iubirea şi generozitate, de asemenea fără începuturile credinţei noastre şi ale rugăciunii pe care le-am primit de la părinţii noştri?

Papa Francisc mi-a spus să consider această Întâlnire Mondială un dar pentru Biserica irlandeză. Totuşi, ideea sa nu este aceea a unui dar care trebuie pus sub un cort de sticlă. El îl consideră un dar pe care Biserica irlandeză îl va putea împărtăşi cu alţii.

Aceasta este prima celebrare a unei Întâlniri Mondiale a Familiilor care urmează după publicarea lui Amoris laetitia. Nu poate să fie un eveniment izolat, ci va trebui să pună în mişcare ceva nou. Speranţa mea este ca să fie pentru familii izvor de reînnoită inspiraţie, speranţă şi vindecare. Speranţa mea este ca să dea un elan nou îngrijirii pastorale a familiilor, pregătirii reînnoite şi sprijinului pastoral pentru căsătorie, în mod deosebit o reînnoită angajare a Bisericii de a însoţi pe cei care, din diferite motive, nu au putut să experimenteze bucuria Evangheliei.

Sper ca participanţii să se întoarcă acasă reînnoiţi în angajarea lor de a susţine căsătoria şi viaţa familiei oriunde ar trăi şi ar desfăşura slujirea lor şi ca ei să scoată din această întâlnire noi perspective cu privire la bucuria profundă care poate să fie inspirată de evanghelia familiei.

Doresc să mulţumesc profund, în afară de autorităţile publice, tuturor celor care în Biserica din Irlanda şi din străinătate au dat o contribuţie enormă pentru a face aşa încât mai multe persoane să poată participa la acest eveniment incredibil pentru oraşul nostru, pentru ţara noastră şi pentru arhidieceza noastră.

Papa Francisc are marele dar de a inspira şi a atinge inimile. Ştiu că mesajul pe care-l va aduce Dublinului şi Irlandei va conduce pe mulţi să contemple şi să experimenteze compasiunea infinită a lui Isus faţă de tot ceea ce se referă la căsătorie şi la viaţa familiei în lumea de astăzi şi de mâine.

(După L'Osservatore Romano, 25 august 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.