Seminarişti din Saigon: printre cei din urmă, inspiraţi de Evangelii gaudium

De Joseph Nguyen Van

Neputincioşi, copii abandonaţi, orfani, bătrâni şi familii migrante: Seminarul Mare „Saint Joseph” din Saigon (Ho Chi Minh City) dedică pentru cei din urmă programul pastoral de vară din acest an, născut în colaborare cu Caritas-ul din arhidieceză. „Încercăm să punem în practică exortaţia apostolică Evangelii gadium a papei Francisc”, declară câţiva studenţi la AsiaNews.

În teritoriul ecleziastic lucrează 336 preoţi diecezani şi 288 preoţi călugări. Ei slujesc circa 640 de mii de catolici, aproape 8% din populaţia locală. Conform statisticilor din 2016, rezidenţii oficiali din oraş sunt circa 8,3 milioane, la care se adaugă circa alte 4,5 milioane de neoficiali. Între aceştia sunt şi 300 de mii de imigraţi catolici. Ho Chi Minh City este unul dintre cele mai importante centre economice ale ţării. Totuşi sunt multiple problemele şi urgenţele sociale pe care Biserica le înfruntă în misiunea sa.

Arhidieceza de Saigon a instituit 22 de centre misionare, ale căror activităţi sunt îndreptate spre asistarea şi spre sprijinul familiilor sărace şi copiilor abandonaţi din zonele mai îndepărtate ale oraşului. Într-o perioadă dificilă pentru economia vietnameză, sunt angajate şi numeroase parohii în activităţi pastorale pentru cei din urmă, catolici şi necatolici.

Din 2 iulie, Caritas Saigon a implicat în iniţiativele sale 30 de seminarişti. Asta le permite studenţilor să-şi îmbunătăţească apropierea lor de îngrijirea copiilor săraci, orfani sau afectaţi de dezabilităţi. În acelaşi timp, viitorii preoţi au posibilitatea de a asista bătrâni şi bolnavi. Prin acest program, ei vin în contact cu spiritualitatea, metoda şi abilităţile comunicative ale Caritas faţă de parohii şi comunităţi din arhidieceză, desfăşurând şi planificând lucrări sociale şi caritabile.

Intervievat cu privire la experienţa sa în cursul de formare, fratele John Thái declară: „După ce am luat parte la proiectul social, am simţit Iubirea lui Dumnezeu prin cei săraci, cei neputincioşi şi copiii care trăiesc în situaţii foarte sărace. Am învăţat să-i ascult”. Vincent Khánh adaugă: „Am lucrat cu Bình Triệu Social Center, dedicându-mă învăţământului. De la copii am învăţat spiritul lor de optimism şi nevinovăţia lor”.

Joseph Martino Vinh a luat pare la activităţile din Thiên Phước Social Center, unde sunt găzduiţi sute de copii invalizi. „Ei au mare dificultate de a vorbi şi de a exprima gândurile lor – relatează seminaristul –. Totuşi, prin jocuri distractive şi poveşti practice, grupul nostru i-a învăţat «umanitatea de bază şi Evanghelia». Trebuie să învăţ din experienţa mea pentru a duce Vestea Bună acestor copii dezavantajaţi”.

Cu copiii neputincioşi a lucrat şi Joseph Dũng, la Hoàng Mai Warm Shelter. „Aceşti copii sunt limitaţi în intelect şi în comunicare. Deci, am încercat să învăţ de la unii dintre ei un pic de muzică şi cum să cânt la orgă”. Peter Khoa a „urmat-o pe sora Elisabeth Maria Tuyét timp de o săptămână”. Călugăriţa este responsabilă pentru asistenţa dată neputincioşilor din arhidieceză. „Am vizitat familii şi copii cu paralizie cerebrală care trăiesc în unele parohii din oraş”, afirmă studentul.

Dominique Nguyên conclude: „I-am admirat pe voluntari, simpli enoriaşi ai parohiei care se angajează în aceste apostolate. I-am admirat pe părinţi, care în tăcere sacrifică totul pentru a-i ajuta pe copiii lor. Ei s-au rugat, au lucrat cu asistenţii sociali, cu staff-ul de la Caritas pentru a se îngriji de copiii năpăstuiţi cu iubire adevărată”.

(După AsiaNews, 28 iulie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.