Întâlnirea de la Bari. Papa şi patriarhii, două ore de dialog despre Orientul Mijlociu sub semnul unei "sinodalităţi deschise la lume"

De M. Chiara Biagioni

Trebuia să fie o masă rectangulară, dar până la urmă s-a optat pentru o masă enormă rotundă în jurul căreia sunt poziţionate 20 de scaune şi 20 de microfoane. Aici, în inima bazilicii "Sfântul Nicolae", cu navata complet eliberată de bănci, papa Francisc cu conducătorii Bisericilor şi comunităţilor creştine din Orientul Mijlociu se vor întâlni mâine pentru o sesiune de dialog şi reflecţie cu uşile închise şi de două ore despre provocările păcii şi ale creştinilor care trăiesc în aceste ţinuturi martirizate.

Scaunele sunt toate egale, semn - voit - că toţi au acelaşi drept de cuvânt. Este imaginea unei sinodalităţi "deschise la lume" care, pentru prima dată în istoria Bisericii moderne, să se realizeze aici, la Bari, în oraşul sfântului Nicolae, în solidaritate cu creştinii persecutaţi şi cu toate popoarele victime în ţinuturile martirizate din Orient. Este un eveniment ecumenic istoric: conducătorii Bisericilor au fost de acord să pună deoparte disputele teologice care le despart, şi nu numai atât, să se aşeze unii alături de alţii uniţi în aceeaşi preocupare pentru victimele războaielor şi pentru soarta creştinilor din Orientul Mijlociu şi mai ales să ceară pacea cu un singur glas în lume.

Aşezaţi la masă vor fi "numai" conducătorii sau delegaţii Bisericilor Ortodoxe, Ortodoxe Orientale, Orientale şi Catolice Orientale; reprezentantul Bisericii Luterane şi reprezentanta, o femeie, a Consiliului Ecumenic al Bisericilor Creştine din Orientul Mijlociu. Alături de papa se vor aşeza Monseniorul Pierbattista Pizzaballa, administrator apostolic al patriarhiei de Ierusalim care va avea misiunea de a ţine conferinţa care va deschide după aceea dialogul. În bazilică, nu va intra nimeni. Toţi vor trebui să iasă afară. Discuţia este protejată de o circumspecţie maximă. Sunt admişi numai asistenţii patriarhilor (aşezaţi în spatele lor); traducătorii (sunt cinci limbi care vor fi folosite: italiană, arabă, greacă, engleză şi franceză), cei care se ocupă de telecamere cu circuit închis (pentru a permite traducătorilor să urmărească şi mimica) şi, în sfârşit, sunt patru scaune pe care vor sta cardinalii Pietro Parolin, Angelo Becciu, Leonardo Sandri şi Kurt Koch.

Rugăciune şi reflecţie. Pe această direcţie, relatează la agenţia SIR părintele Giovanni Distante, rector al bazilicii "Sfântul Nicolae", se va desfăşura Ziua pentru pacea în Orientul Mijlociu pe care papa Francisc şi patriarhii au voit-o cu putere. De fapt, sesiunea de dialog este precedată de două momente forte de rugăciune. Primul este venerarea în cripta bazilicii a relicvelor sfântului Nicolae. După ce i-a primit pe patriarhi, papa Francisc va coborî cu ei în cripta şi va aprinde candela uni-flacără. "Candela - afirmă părintele Distante - este în formă de barcă ce reprezintă Biserica. Şi pe barcă se evidenţiază mărturia lui Nicolae". De fapt, pe umerii sfântului sunt două cupe care reprezintă una Biserica din Orient şi cealaltă pe cea din Occident cu înscrisul, în greacă şi în latină, rugăciunii lui Isus adresate Tatălui, înainte de a muri, "ca să fie una". Aceste cupe sunt alimentate de uleiuri diferite şi vrea să demonstreze diversitatea de rituri din care se compune Biserica. "Reprezintă bogăţia Bisericii"; explică rectorul. "Din punct de vedere simbolic este semnul unităţii în diversitate. Cu toate că este alimentată de uleiuri diferite, rezultatul este aprinderea unei singure flăcări".

După venerarea patriarhilor la mormântul sfântului Nicolae şi aprinderea candelei cu o singură flacără, conducătorii religioşi vor ajunge la rotonda din Largo GIannella unde a fost pregătită o scenă pe care se va desfăşura un moment de rugăciune. După aceea, papa Francisc şi patriarhii se vor întoarce în bazilică unde va fi sesiunea de reflecţie cu uşile închise. La sfârşitul întâlnirii, toţi vor ieşi pe platoul bazilicii şi papa Francisc va citi un mesaj de încheiere. După aceea, un grup de copii va da drumul la nişte porumbei ca semn de pace.

Bazilica este centrul cultului lui Nicolae. Mii de pelerini vin din toată lumea în acest loc pentru a-l venera pe sfântul Nicolae. Se calculează că în fiecare an trec pe aici peste un milion de pelerini şi turişti. Cripta poate să primească până la 250 de persoane şi joia când ortodocşii ruşi celebrează Dumnezeiasca Liturghie cripta se umple. Pelerinii ruşi sunt cei mai numeroşi. Urmează românii, grecii şi georgienii. Dar şi credincioşi ortodocşi care provin din Eritreea şi Etiopia.

"Mediterana - mai comentează părintele Distante - este leagănul religiilor monoteiste şi nu mai poţi fi membru al uneia dintre aceste religii şi să poţi gândi la un Dumnezeu bun, milostiv, la un Dumnezeu al păcii. Nu putem să-l prezentăm în ochii lumii ca un Dumnezeu diferit de cel care este. Tot ceea ce este contrar are loc în Mediterana astăzi, rod al îndepărtării noastre de Dumnezeu şi al păcatului nostru. Papa suferă pentru această regiune martirizată de război şi de terorism şi ne invită să reflectăm asupra celor care pot să fie responsabilităţile noastre şi condiţiile pe care le să le stabilim pentru ca să revină pacea. Astăzi într-un moment aşa de trist al istoriei nu putem să ne prezentăm dezbinaţi. Ci trebuie să ne unim în rugăciune, să ne însuşim suferinţa acestui popor şi să invocăm de la Dumnezeu darul păcii. Şi forţa necesară pentru a-l lăsa ca moştenire lumii care vine, lumii viitoare".

(După agenţia SIR, 6 iulie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
 

lecturi: 24.