Împărtăşanie dată soţului protestant, papa îi frânează pe episcopii germani

De Andrea Tornielli

Cu privire la posibilitatea de a primi împărtăşania pentru soţul protestant al unui credincios catolic papa Francisc frânează. Documentul pastoral aprobat în majoritate de Conferinţa Episcopală Germană şi contestat de şapte episcopi din Germania (între care cardinalul Rainer Maria Woelki), "nu este matur pentru a fi publicat" şi în schimb este oportun "a lăsa episcopului diecezan evaluarea cu privire la existenţa unei «grave necesităţi urgente» care să justifice accesul la împărtăşanie, aşa cum de altfel s-a făcut până acum. Este ceea ce se citeşte într-o scrisoare a prefectului (şi neo-cardinal) Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, Luis Ladaria Ferrer, adresată cardinalului Reinhard Marx, preşedinte al Conferinţei Episcopale Germane. Scrisoarea, trimisă în copie lui Woelki însuşi şi celorlalţi episcopi implicaţi, a fost publicată în traducere italiană pe blogul lui Sandro Magister.

Materialul ajutător pastoral al episcopilor germani, intitulat "A merge cu Cristos. Pe pista unităţii. Căsătorii interconfesionale şi participarea comună la Euharistie", deschidea în mod sistematic la posibilitatea pentru soţul protestant să primească Euharistia la Liturghia catolică după un colocviu cu parohul care trebuia să verifice dacă soţia sau soţul credinciosului catolic aveau aceeaşi credinţă în prezenţa reală a Trupului lui Cristos în ostia consacrată.

Problema accesului la sacramente pentru credincioşii necatolici nu este nouă: se aminteşte de ea deja în textele conciliare şi apoi în enciclicele lui Ioan Paul al II-lea, şi este prevăzută de Codul de Drept Canonic în caz de pericol de moarte sau de "altă necesitate gravă" după evaluarea episcopului sau a Conferinţei Episcopale. Condiţia este ca protestanţii "să manifeste, cu privire la aceste sacramente, credinţa catolică şi să fie bine dispuşi". Documentul episcopilor făcea un pas în plus faţă de practica stabilită de a trece prin evaluarea episcopului. Şi de fapt se elibera acordarea de motive de "necesitate gravă".

La 3 mai, după scrisoarea cu care şapte episcopi germani cereau intervenţia Sfântului Scaun manifestând dezacordul lor faţă de document, a fost comunicat că papa invita Conferinţa Episcopală Germană să discute şi să găsească pe cât posibil o poziţie unanimă. Francisc imediat a fost atacat în mod foarte dur, nu numai de criticii obişnuiţi, ci şi de cardinali precum arhiepiscopul de Utrecht, cardinalul Willem Jacobus Eijk, care a ajuns să citeze un text din Catehism care vorbeşte despre Anticrist.

Acum din scrisoarea lui Ladaria, datată la 25 mai şi rod a două colocvii cu pontiful, reiese cu detalii mai mari care a fost decizia. Ladaria aminteşte "colocviul fratern" cu cardinalul Marx şi ceilalţi episcopi germani implicaţi direct, care a avut loc la 3 mai şi informează că a discutat cu Francisc la 11 mai şi apoi la 24 mai. "Ca urmare a acestor întâlniri - adaugă prefectul - aş vrea să vă aduc la cunoştinţă următoarele puncte, cu consensul explicit al papei".

Ladaria exprimă apreciere faţă de "multiplele eforturi ecumenice ale Conferinţei Episcopale Germane". Apoi aminteşte că, aşa cum a reieşit din colocviile de la 3 mai, "textul materialului ajutător ridică o serie de probleme de relevanţă însemnată. De aceea Sfântul Părinte a ajuns la concluzia că documentul nu este matur pentru a fi publicat". "Motivele esenţiale" ale deciziei papale sunt rezumate în trei puncte.

Primul: "Problema admiterii la împărtăşanie a creştinilor evanghelici din căsătorii interconfesionale este o temă care atinge credinţa Bisericii şi are o relevanţă pentru Biserica universală". Al doilea: "Această problemă are efecte asupra raporturilor ecumenice cu alte Biserici şi alte comunităţi ecleziale care nu sunt de subevaluat". Al treilea: "Tema se referă la dreptul Bisericii, mai ales la interpretarea canonului 844 CIC. Deoarece în unele sectoare ale Bisericii există în această privinţă chestiuni deschise, dicasterele competente ale Sfântului Scaun au primit deja misiunea de a produce o clarificare rapidă a acestor chestiuni la nivel de Biserică universală. Îndeosebi apare oportun să se lase episcopului diecezan evaluarea cu privire la existenţa unei «grave necesităţi urgente»".

Aşadar, dicasterele vaticane lucrează pentru a clarifica interpretarea canonului 844, documentul nu este publicat (cel puţin în forma pe care o asumase şi care fusese aprobată în majoritate de episcopii germani) şi rămâne episcopului evaluarea cu privire la existenţa unei "necesităţi grave" care să justifice admiterea la Euharistie. "Pentru Sfântul Părinte - conclude Ladaria - este o mare preocupare ca în Conferinţa Episcopală Germană să rămână viu spiritul colegialităţii episcopale. Aşa cum a subliniat Conciliul al II-lea din Vatican, «Conferinţele episcopale pot aduce astăzi o contribuţie multiplă şi rodnică aşa încât sensul de colegialitate să se realizeze concret»", aşa cum se citeşte în constituţia Lumen gentium.

Biserica, şi Curia Romană în Biserică, are timpii săi de analiză, discuţie şi eventual răspuns, care nu sunt cei ai unui tweet. După ce i-a întâlnit pe episcopii germani şi a pregătit un rezumat al colocviilor, prefectul fostului Sfânt Oficiu s-a reunit de două ori cu pontiful şi apoi, cu aprobarea acestuia din urmă, a exprimat în scris episcopilor germani decizia papală.

(După Vatican Insider, 4 iunie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 28.