Papa Benedict al XVI-lea: "Papa Francisc lipsit de formare teologică deosebită? O prejudecată nesăbuită"

De Andrea Tornielli

O "prejudecată nesăbuită". Cu aceste cuvinte hotărâte, Benedict al XVI-lea din schitul său din Vatican etichetează afirmaţia conform căreia succesorul său n-ar avea statura teologică în timp ce el, papa teolog, ar fost numai un teoretician fără a înţelege viaţa creştinului de astăzi. Afirmaţiile papei emerit, care subliniază şi "continuitatea interioară" a celor două pontificate, sunt conţinute într-o scrisoare trimisă prefectului Secretarului pentru Comunicaţie, Dario Edoardo Viganò, care a citit câteva pasaje în timpul prezentării colecţiei "Teologia papei Francisc", editată de Libreria Editrice Vaticana (LEV), care a avut loc în seara zilei de luni 12 martie la Sala Marconi din Palazzo Pio.

"Aplaud această iniţiativă - scrie Benedict al XVI-lea - care vrea să se opună şi să reacţioneze la prejudecata nesăbuită conform căreia papa Francisc ar fi numai un om practic lipsit de formare teologică sau filozofică deosebită, în timp ce eu aş fi fost numai un teoretician al teologiei care ar fi înţeles puţin din viaţa concretă a unui creştin astăzi".

Ratzinger mulţumeşte că a primit în dar cele unsprezece cărţi scrise de tot atâţia teologi de faimă internaţională care compun colecţia îngrijită de părintele Roberto Repole, preşedinte al Asociaţiei Teologice Italiene. "Volumele mici - adaugă Benedict al XVI-lea - arată pe bună dreptate că papa Francisc este un om cu profundă formare filozofică şi teologică şi de aceea ajută să se vadă continuitatea interioară dintre cele două pontificate, chiar şi cu toate diferenţele de stil şi de temperament".

Nu este prima dată când papa emerit îşi face auzit glasul manifestând sintonie cu succesorul, chiar dacă niciodată n-o mai făcuse cu această forţă. În octombrie 2015 s-a ţinut la Roma o întâlnire teologică despre doctrina justificării.

Cu acea ocazie a fost citit de arhiepiscopul Georg Gänswein textul unui interviu cu Ratzinger realizat de teologul iezuit Jacques Servais despre "ce este credinţa şi cum se ajunge să se creadă", în care papa Benedict îl cita pe Francisc vorbind pe larg despre milostivire: "Omul de astăzi are în mod cu totul general senzaţia că Dumnezeu nu poate lăsa să se piardă cea mai mare parte a omenirii. În acest sens preocuparea pentru mântuirea tipică de odinioară a dispărut destul de mult. Totuşi, după părerea mea, continuă să existe, în alt mod, percepţia pe care o avem despre har şi despre iertare. Pentru mine este un «semn al timpurilor» faptul că ideea milostivirii lui Dumnezeu devine tot mai centrală şi dominantă - pornind de la sora Faustina (Kowalska, sfântă, n.r.), ale cărei viziuni reflectă în diferite moduri în profunzime imaginea despre Dumnezeu proprie a omului de astăzi şi dorinţa sa de bunătate divină".

"Papa Ioan Paul al II-lea - continua Ratzinger - era profund impregnat de acest impuls, chiar dacă asta nu reieşea mereu în mod explicit. Dar sigur nu este o întâmplare că ultima sa carte, care a apărut chiar imediat înainte de moartea sa, vorbeşte despre milostivirea lui Dumnezeu. Pornind de la experienţele în care încă din primii ani de viaţă el avea să constate toată cruzimea oamenilor, el afirmă că milostivirea este singura reacţie eficace adevărată şi ultimă împotriva puterii răului. Numai acolo unde este milostivire se termină cruzimea, se termină răul şi violenţa".

"Papa Francisc - continua Benedict al XVI-lea citându-l pe succesorul său - se află întru totul în acord cu această linie. Practica sa pastorală se exprimă tocmai în faptul că el ne vorbeşte încontinuu despre milostivirea lui Dumnezeu. Milostivirea este cea care ne mişcă spre Dumnezeu, în timp ce dreptatea ne înspăimântă în faţa sa. După părerea mea asta scoate în evidenţă că sub patina siguranţei de sine şi a propriei dreptăţi omul de astăzi ascunde o profundă cunoaştere a rănilor sale şi a nevredniciei sale în faţa lui Dumnezeu. El este în aşteptarea milostivirii".

La 28 iunie 2016, cu ocazia celei de-a 65-a aniversări a hirotonirii sacerdotale a lui Joseph Ratzinger, s-a desfăşurat o ceremonie în Sala Clementină în prezenţa papei Francisc şi a predecesorului său.

Benedict, în salutul său final, a vorbit din nou despre milostivire: "Vă mulţumesc mai ales dumneavoastră, Sfinte Părinte! Bunătatea dumneavoastră, din primul moment al alegerii, în fiecare moment al vieţii mele aici, mă uimeşte, mă poartă realmente, interior. Mai mult decât în Grădinile Vaticane, cu frumuseţea lor, bunătatea dumneavoastră este locul în care locuiesc: mă simt ocrotit. Mulţumesc şi pentru cuvântul de mulţumire, pentru toate. Şi sperăm că dumneavoastră veţi putea să mergeţi înainte cu noi toţi pe această cale a Milostivirii Divine, arătând drumul lui Isus, spre Isus, spre Dumnezeu".

(După Vatican Insider, 12 martie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 27.