Speranţele şi rănile din Chile în aşteptarea papei Francisc

De Domitia Caramazza

O vizită pastorală care va atinge realităţile concrete din Chile, îndeosebi din Santiago, unde trăiesc 40% dintre locuitorii ţării.

Cardinalul Ezzati: sărăcia ne determină să creştem în caritate

Este enormă diferenţa dintre bogaţi şi săraci, în respectivele ghetouri urbane. "Provocarea sărăciei, a prea multor oameni - spune cardinalul Ricardo Ezzati Andrello, arhiepiscop de Santiago - ne cheamă să creştem în caritate pentru a trăi ca fraţi, fii ai unui singur Tată. Cu demnitate, toţi". Capitala, în aceşti ultimi ani, a devenit un oraş cosmopolit. Prezenţa haitienilor, venezuelanilor, columbienilor, bolivienilor, dominicanilor şi ecuadorienilor a schimbat faţa sa şi linia pastorală a Bisericii, care a primit provocările şi oportunităţile imigraţiei. Santiago este deschis culturii întâlnirii "pentru a fi casă comună". Confirmă asta mărturiile lui Maria De Los Santos, a lui Melba Vega şi a lui Jefferson Menendez.

Mărturiile imigraţilor

Maria este din Republica Dominicană, unde a lăsat trei copii şi trei nepoţi. Are 60 de ani şi trăieşte de şase ani la Santiago "pentru a fi bunica" şi a-i permite fiicei, căsătorită cu un chilian, să lucreze. O întâlnesc în parohia latinoamericană, odinioară comunitate parohială a italienilor imigraţi la Santiago. "Mă simt bine pentru că Chile ne primeşte". Gândindu-se la papa Francisc, afirmă: "Vorbeşte la inima persoanelor. Acolo unde merge, duce pacea. Avem nevoie de asta".

În schimb Melba este din San Salvador, imigrată la vârsta de cincisprezece ani la Santiago, când era însărcinată cu un bărbat care după aceea a abandonat-o. de unsprezece ani stă împreună cu Juan. Este fericită de vizita papală şi ţine să dea un mesaj migranţilor: "Să lupte, să vină pentru a munci, să meargă pe calea cea dreaptă. Însă dacă vii să cauţi o viaţă uşoară, îţi spun: nu veni!".

Jefferson este din Ecuador, are douăzeci şi doi de ani şi trăieşte în Chile de la vârsta de patru ani. Prezintă mărturia sa în timpul unei pauze într-un pelerinaj la Sanctuarul părintelui Hurtado, etapă a pelerinului Francisc la Santiago. Jefferson, plecat din parohia sa Nuestra Se?ora del Carmen di Keligura, este angajat, împreună cu fratele geamăn, în pastoraţia tineretului. "Aşteptând vizita papei, realizăm comentarii-video la Evanghelia zilei pe care le publicăm pe youtube". Este o iniţiativă care-i face curioşi pe cei de vârsta sa. "Sper ca toţi tinerii să înceapă să facă nouă evanghelizare". Există şi imigraţi care trăiesc în periferiile din Santiago sau în centrul capitalei dar înghesuiţi în Cites, spaţii sociale în care o baie poate să fie folosită de opt persoane. Reprezintă una dintre feţele sărăciei chiliene.

Problema Mapuche-ilor

Prezenţa de imigraţi este semnificativă şi în oraşul Iquique, unde Sfântul Părinte va merge în ultima zi a vizitei pastorale în Chile. Cu o zi înainte va fi la Temuco, şi anume capitală a regiunii Araucania, în centrul dezbaterii publice pentru problema convieţuirii dificile cu poporul originar al Mapuche-ilor. Un popor indigen care de mulţi ani luptă pentru revendicarea propriului pământ, astăzi proprietate a firmelor agricole şi forestiere. Este vorba despre o temă complexă din punct de vedere istoric. "Gesturile pe care papa le va face vor fi profetice şi vor vorbi despre apropierea Domnului Isus de oameni", subliniază cardinalul Ezzati. În ultimul an, mici grupuri de radicali au protestat incendiind circa zece biserici catolice şi evanghelice, considerate expresii ale colonizării creştine. Însă majoritatea poporului Mapuche condamnă violenţa. "Există o cerere legitimă care n-a fost ascultată niciodată - explică arhiepiscopul de Santiago - şi trebuie lucrat pentru a găsi motivele profunde ale violenţei actuale".

Rănile familiale

O violenţă care nu face vâlvă este aceea ascunsă de zidurile familiale. Pastoraţia socială a Caritas din Santiago primeşte victimele anonime, femei, în Casa "Sfânta Ana", salvându-le de călăii lor. Una dintre ele, o femeie de patruzeci şi şase de ani, în căutarea unei case unde să poată trăi senin cu copiii săi, are o singură aşteptare cu privire la vizita papei: "Aştept pace, şi pentru mine. Am în inimă ură şi supărare, dar cred că pot să mă vindec". O altă victimă spune: "Mi-ar plăcea să-l pot întâlni pe papa şi să pot fi ca acea femeie din Evanghelie care a atins mantia lui Isus şi s-a vindecat. Toată lumea mă ignoră, măcar papa să mă privească".

Pequeno Cottolengo

Invizibili pentru cei mai mulţi sunt şi cei găzduiţi de Pequeno Cottolengo din Santiago. Structură de trei sute de metri pătraţi cu opt pavilioane, o şcoală pentru cei mai mici de douăzeci şi cinci de ani, laboratoare, un parc şi o biserică. Institutul găzduieşte trei sute de persoane cu dezabilitate intelectuală şi fizică uşoară, medie şi grabă. Sunt două sute cincizeci cei care-i asistă. "Dezabilitatea socială, aceea a persoanelor abandonate, precum cea mai mare parte dintre ei, este cea mai rea formă de sărăcie". Cristian Glenz, directori executiv al operei orionine, este cel care mă însoţeşte într-un parcurs edificator în această periferie existenţială. Glenz, inginer de 47 de ani, căsătorit având 4 copii, a lucrat mult timp în multinaţionale. În urmă cu doi ani a decis să demisioneze şi să administreze acest alt tip de antreprenoriat "pentru a reda altora toată binecuvântarea primită în viaţa mea şi a le da vizibilitate". Doreşte să primească aceste persoane ca acasă la el. "Marea provocare - afirmă Glenz - este a umaniza societatea prin intermediul lor şi a combate cultura rebutului". Părintele Claudio, capelan de la Pequeno Cottolengo din Santiago şi paroh al altor şapte comunităţi parohiale, aminteşte: "Papa Pius al X-lea l-a trimis pe don Orione în periferia romană de atunci (unde se află parohia Ognissanti [Toţi Sfinţii]), astăzi noi îl urmăm în periferiile existenţiale, fideli papei aşa cum a fost fondatorul nostru".

Sanctuarul naţional din Maipú

Opera lui don Orione este la numai 7 km de Sanctuarul naţional din Maipú, altă etapă a vizitei pastorale a papei Francisc la Santiago. "Sanctuarul marian a creat o geografie şi o istorie a experienţei creştine din Chile", explică părintele Carlos Cox Diaz, din comunitatea Schönstatt, rector al sanctuarului de doisprezece ani. Consideră providenţială vizita Sfântului Părinte în 2018, "an în care se împlinesc 250 de ani de independenţă a Chilei şi 250 de ani de la promisiunea solemnă a poporului chilian făcută Fecioarei de a edifica acest sanctuar". În interior a fost instalată o expoziţie intitulată Episcopul de Roma, îngrijită de Ector Lanz, profesor de religie, pasionat de liturgie. Sanctuarul naţional va fi loc de întâlnire privilegiată cu tinerii.

Speranţele tinerilor

În contextul celui de-al X-lea Sinod de la Santiago, care preia aceeaşi temă a Sinodului Episcopilor din octombrie 2018, "Tinerii, credinţa şi discernământul", se înscrie vizita pastorală a Sfântului Părinte. "Este o sărbătoare de speranţă în care papa merge să reînnoiască spiritul misionar al tinerilor chilieni", subliniază episcopul auxiliar de Santiago, de 48 de ani, vice mare cancelar al Universităţii Catolice Pontificale din Chile, responsabil al Vicaría de la Esperanza Joven, mons. Cristian Carlos Roncagliolo Pacheco. Descrie astfel trăsăturile tinereşti ale arhidiecezei sale: "Sunt tineri neliniştiţi, în căutarea lui Dumnezeu, provocaţi de misiune, dar cu limita unui context secularizat". După aceea, aşteptarea sa personală "ca să se umple de foc misionar inima lor, deoarece credinţa creşte numai atunci când se împărtăşeşte".

Întâlnirea cu universitarii

Universitatea Catolică Pontificală va fi loc de întâlnire a papei Francisc cu universitarii. "Mă surprinde vizita sa în Chile. Eu, pentru a-l întâlni, a trebuit să merg până la Cracovia, la Ziua Mondială a Tineretului". Sofia are douăzeci de ani, studiază jurnalism şi mărturiseşte că nu l-a simţit niciodată aşa de aproape pe Dumnezeu ca în acea ocazie. Şi adaugă: "Mulţi dintre noi cred, alţii nu, ba chiar urăsc Biserica... Fie ca Francisc să poată arăta iubirea lui Cristos. Acest papă este iubire şi poate să arate cum este cu adevărat religia catolică". Cu toate acestea, se pot număra şase mii de universitare de la Universitatea Catolică printre tinerii angajaţi în misiunile temporare din Chile. Unii dintre ei, în ianuarie, vor colabora la construirea de capele în periferia din Santiago. Numele originar al proiectului misionar este: 50 de capele pentru papa. În schimb alţii sunt misionari în poblacion-un în care trăiesc. Jorge Hernandez, de 32 de ani, din Comunitatea Cristos eliberatorul, încearcă "să trăiască Evanghelia fără să facă prozelitism, făcându-i părtaşi pe alţii de activităţile noastre, atenţi la necesităţile lor, chiar şi la aceea a unei simple îmbrăţişări". Lui Jorge nu-i este frică să iasă din parohie pentru a merge în întâmpinarea acelor tineri care reprezintă o periferie existenţială a ţării pentru că sunt printre principalii consumatori de alcool şi droguri. "Cred că una dintre provocările Bisericii - afirmă el - este să fie mai atrăgătoare şi coerentă. Cine spune că nu se simte reprezentat de Biserică, din cauza scandalurilor, nu cunoaşte comunităţile creştine care trăiesc în bucurie şi sunt angajate în caritate".

Închisoarea pentru femei "San Joaquin"

Comunitate autentică de întâlnire privilegiată cu Cristos şi a milostivirii lui Dumnezeu, altă etapă a vizitei pastorale a papei Francisc la Santiago, este pavilionul Catolic Mandela din Centrul penitenciar pentru femei "San Joaquin". Nelly Leon Correo, din Congregaţia Bunului Păstor, este capelană a închisorii. Ea îi va adresa bun-venit papei Francisc. "Sunt fericită şi onorată. Cred că este o recunoaştere a slujirii pastorale a Congregaţiei mele, prezentă în închisorile din Chile din 1855". Hermana Nelly, de origine campesina (de la ţară), cea mai mică din opt fraţi, povesteşte despre o vocaţie adultă. "Studiam pedagogia la universitate şi am intrat în Congregaţie în 1983". Lucrează în Centrul penitenciar pentru femeie San Joaquin de treisprezece ani. "Sunt fericită de vocaţia mea. Am dorit mereu să fac acest tip de slujire". O pasionează ca şi creştină şi ca femeie care recunoaşte importanţa rolului feminin în lume. În Chile "femeile deţinute sunt considerate moarte".

Hermana Nelly, pentru a le reda demnitate şi a le ajuta să se ridice din nou printr-un parcurs de incluziune socială şi formare integrală a persoanei, decide să deschidă, împreună cu părintele Alfonso Baeza, o casă de primire, devenită în 2009 fundaţia Mujer levantate. Numele fundaţiei face referinţă în mod explicit la Evanghelia lui Marcu, în care Isus îi porunceşte tinerei crezute moarte să se ridice. "Şi aceste femei nu sunt moarte, sunt deţinute. Sunt private de libertate, nu de demnitatea de persoane. Provocarea este de a le hrăni cu iubirea lui Dumnezeu".

Istorii de convertire

Sunt mai multe victoriile obţinute, în acest sens. Este vorba despre autentice convertiri de viaţă, ca aceea a uneia de treizeci şi patru de ani, mamă a unui copil de opt ani, fiică a unui traficant de droguri. Avea şaptesprezece ani când l-au ucis pe tatăl într-o reglare de conturi. Devenită traficantă de droguri, decide să-l răzbune pe tatăl. După aceea, în închisoare, a învăţat că răzbunarea nu înseamnă a face dreptate. Astăzi este o "persoană nouă". În schimb, Nancy, 41 de ani, mamă a cinci copii, termină ispăşirea pedepsei pentru trafic de droguri. O întâlnesc în capela închisorii: "Voi putea merge să-l văd pe papa la Sanctuarul din Maipú. Aici am cunoscut iubirea lui Dumnezeu, graţie lui hermana Nelly", afirmă cu bucurie. După aceea, cu lacrimi în ochi, spune că speră ca papa Francisc "să se apropie de deţinutele bătrâne şi invalide".

Carabinieri pentru protecţia papei

În Chile, Arma Carabinierilor va fi responsabilă de siguranţa papei în toate locurile în care va merge: "Ne vom coordona cu garda papală - explică părintele Lorenzo Torres Richelme, capelan al carabinierilor din zona a opta şi responsabil al Oficiului Comunicaţii al Episcopatului Militar -. Papa este obişnuit să stea foarte aproape de oameni şi oameni doresc să se apropie de el, asta dă un caracter deosebit pentru munca noastră". Lângă el este locotenentul Pamela Sandoval Echeverria, de la departamentul Comunicaţii sociale: "Este o mare misiune să pregătim serviciul pentru această vizită foarte aşteptată şi din partea Instituţiei. Siguranţa papei este fundamentală". Este în tânără femeie pregătită să înfrunte situaţii de eventual pericol. Îşi doreşte "ca prezenţa Sfântului Părinte să ducă la împărtăşirea credinţei, speranţei, iubirii".

Un coleg de studii al tânărului Bergoglio

Biserica locală a desfăşurat o intensă pregătire spirituală tocmai pentru a primi cum se cuvine mesajul Evangheliei prin cuvintele şi mărturia papei Francisc. Deasupra tuturor urărilor este cea fraternă a părintelui iezuit Fernando Montes, fost rector al Universităţii Alberto Hurtado din Santiago şi fost superior al iezuiţilor din Chile. A fost coleg de studii al tânărului Bergoglio în Casa Loyola şi a colaborat cu el la capitlul general al Congregaţiei: "Fie ca să se poată spune despre papa ceea ce se spunea despre părintele Hurtado - sfântul iezuit chilian -: trecerea sa este trecerea lui Dumnezeu în patria noastră".

(După Vatican News, 12 ianuarie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 22.