Rugăciunea Sfântului Părinte Francisc la Mausoleul de la Fosse Ardeatine (2 noiembrie 2017)

"Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacob" (cf. Ex 3,6).
Cu acest nume te-ai prezentat lui Moise,
când i-ai revelat voinţa de a elibera poporul tău din sclavia Egiptului.
Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacob:
Dumnezeul care încheie alianţă cu omul;
Dumnezeul care se leagă cu un pact de iubire fidelă, pentru totdeauna.
Milostiv şi îndurător
cu fiecare om şi cu fiecare popor care îndură asuprire.
"Am văzut necazul poporului meu [...] am auzit strigătele lor [...]: îi cunosc durerea" (Ex 3,7).
Dumnezeul feţelor şi al numelor.
Dumnezeul fiecăruia dintre cei trei sute treizeci şi cinci de oameni măcelăriţi aici la 24 martie 1944,
ale căror rămăşiţe pământeşti se odihnesc în aceste morminte.
Tu cunoşti feţele lor şi numele lor.
Pe toţi, chiar şi pe cei doisprezece rămaşi necunoscuţi de noi; pentru tine nimeni nu este necunoscut.
Dumnezeul lui Isus, Tatăl nostru care eşti în ceruri.
Graţie Lui, răstignitul înviat,
noi ştim că numele tău
"Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacob"
înseamnă că nu eşti Dumnezeul celor morţi, ci al celor vii (cf. Mt 22,32),
că alianţa ta de iubire fidelă este mai puternică decât moartea
şi este garanţie de înviere.
Fă, o, Doamne, ca în acest loc,
consacrat amintirii celor căzuţi pentru libertate şi dreptate,
să ne scoatem încălţările egoismului şi indiferenţei
şi prin tufişul arzând din acest mausoleu
să ascultăm în tăcere numele tău:
"Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacob",
Dumnezeul lui Isus,
Dumnezeul celor vii.
Amin.

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
 

lecturi: 16.