Ecouri după vizita cardinalului Leonardo Sandri în Parohia Tărâţa

Parohia romano-catolică din Tărâţa, comuna Pârjol, a fost, joi, 28 septembrie 2017, în mare sărbătoare, când credincioşii s-au rugat şi au mulţumit lui Dumnezeu Atotputernicul, pentru lucrurile minunate săvârşite în parohia lor.

Cu această ocazie, a fost prezent între ei cardinalul Leonardo Sandri, prefect al Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, Eminenţa Sa fiind reprezentant al Vaticanului, al papei Francisc, care a dorit să ajungă şi la creştinii din periferie. Cardinalul a fost însoţit de Monseniorul Miguel Maury Buendía, nunţiul apostolic în România şi Republica Moldova, ambasador al Vaticanului la Bucureşti, cât şi de Preasfinţitul Petru Gherghel, episcop al Diecezei de Iaşi, şi de Preasfinţitul Aurel Percă, episcop auxiliar al Diecezei de Iaşi.

La ora 13, cardinalul a ajuns în Parohia Tărâţa, judeţul Bacău. Acolo a avut loc binecuvântarea bisericii, care a fost renovată, atât în interior cât şi exterior.

Una dintre minunile recente la nivelul Bisericii locale este şi construcţia bisericii "Naşterea Sfintei Fecioare Maria" din Tărâţa. Fiecare om s-a întrebat: Cum poţi să nu vezi minunile Domnului? Ne gândim doar la modul cum sfânta Fecioară a susţinut lucrările înălţării acestui edificiu sacru, care s-a ridicat în anul 2004, în doar câteva luni, atât casa parohială, cât şi biserica. Spuneau cei de atunci, când peste tot ploua torenţial şi prognoza vremii anunţa ploi pentru mai multe zile, timp de 24 de ore, cât a durat turnarea stâlpilor de susţinere, nu a plouat deloc în acea zonă, în acel loc sacru privirea lui Dumnezeu a fost aţintită acolo şi locul a fost ferit de intemperiile vremii.

Biserica s-a finalizat în anul 2004, prin aportul şi disponibilitatea pr. Toma Encuţă şi a maeştrilor construcţiei de la Săbăoani, conduşi de ing. Petru Encuţă şi de Florenţiu Pal, însoţiţi de oameni harnici din Săbăoani, susţinuţi fiind şi de pr. dr. Iosif Antoci. În timp, din cauza calităţii materialelor, a fost nevoie de o reabilitare a acestui edificiu.

După un repaos la o agapă frăţească, la Tărâţa, întreaga delegaţie s-a îndreptat spre localitatea Cucuieţi, cunoscută de puţini dintre noi, afiliată comunei Solonţ, din judeţul Bacău. Atât numele cât şi aşezarea geografică sugerează locul, ea se află efectiv la marginea Diecezei de Iaşi. Este o comunitate de câteva familii catolice, ce a dorit nespus de mult să aibă un lăcaş de cult, unde să poată aduce laudă lui Dumnezeu. Într-adevăr, sunt nespus de fericit să constat că pe aceste meleaguri se trăieşte în mod profund cuvântul lui Dumnezeu.

Indiferent de confesiune, cuvântul este cel care înnobilează fiinţa umană spre sferele divinului, acest cuvânt i-a făcut pe creştinii catolici din Cucuieţi să creeze o armonie cu fraţii ortodocşi, pentru ca ambele confesiuni să se bucure de binecuvântarea lui Dumnezeu. Acesta este adevăratul ecumenism, să ascultăm cuvântul împreună, să-l proclamăm într-un cadru eclezial şi să ne simţim la masa Cuvântului, fraţi şi surori în Cristos!

M-am bucurat mult să ştiu că părintele Antoci, după 21 de ani, de când a activat ca vicar în această localitate, a găsit această armonie. Credincioşii ortodocşi au ajutat şi ei cât au putut la lucrările de la biserică, dar şi prin faptul că s-au oferit să le ofere muncitorilor o masă de prânz. Pentru această dăruire, vreau să le mulţumesc şi pe această cale.

Aici, la Cucuieţi, s-a reuşit cu eforturi foarte mari să se construiască o biserică foarte frumoasă, dedicată Înălţării Sfintei Cruci. Biserica are o lungime de 16 m şi o lăţime de 8 m, arhitect fiind Sergiu Bălteanu din Roman. Construcţia a fost făcută de firma "Robu Construct" din Roman, director fiind ing. Valentin Robu din Săbăoani.

Atât pentru renovarea bisericii din Tărâţa, cât şi pentru construirea noii biserici de la Cucuieţi, cardinalul Sandri s-a implicat şi mijlocit ca aceste edificii să fie demne de a da slavă lui Dumnezeu.

După Liturghia de consacrare a noii biserici din Cucuieţi, cardinalul împreună cu nunţiul apostolic s-au îndreptat spre Bucureşti.

Suntem bucuroşi că, prin intermediul cardinalului Sandri, Sfântul Părinte papa Francisc va primi sentimentul nostru de recunoştinţă pentru tot ceea ce a dăruit Diecezei de Iaşi.

Dumnezeu să-l răsplătească cu toate darurile sale pe cardinalul Sandri, pentru tot binele făcut Diecezei de Iaşi şi României!

Pr. Mihai-Daniel Bitiuşcă

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto:

- 28 septembrie: Tărâţa: Vizita cardinalului Leonardo Sandri. Foto: Ovidiu V. Bişog

- 28 septembrie: Cucuieţi: Cardinalul Leonardo Sandri la consacrarea altarului şi sfinţirea bisericii "Sfânta Cruce" (28 septembrie 2017). Foto: Ovidiu V. Bişog

* * *

Înregistrarea celebrărilor de la Săbăoani şi Tărâţa:

* * *

Înregistrarea Liturghiei de la Cucuieţi:

* * *

Omilia Cardinalului Leonardo Sandri la celebrarea euharistică pentru consacrarea bisericii din Cucuieţi, joi, 28 septembrie 2017

Excelenţa Reverendissima, Monsenior Maury Buendía, nunţiu apostolic în România şi Republica Moldova,
Excelenţa Voastră Monsenior Gherghel, episcop de Iaşi, cu episcopul auxiliar Monsenior Percă,
Cucernice părinte paroh,
Distinse autorităţi,
Cucernici preoţi, dragi călugări şi călugăriţe,
Fraţi şi surori în Domnul!

Mulţumesc Domnului pentru posibilitatea de a mă afla în mijlocul vostru, pentru a celebra Euharistia şi pentru a prezida ritul solemn al consacrării acestei biserici cu altarul său. În liturgia ofertoriului, când prezentăm darurile pâinii şi ale vinului care vor deveni trupul şi sângele lui Cristos, le definim "rod al pământului - adică dar al lui Dumnezeu - şi al muncii omului": astăzi auzim această frumoasă afirmaţie într-un mod deosebit, pentru că într-adevăr, pentru construirea acestei biserici din partea multora, aici, în România, şi chiar din Austria - cu angajarea părintelui Antoci - şi-au oferit colaborarea şi contribuţia lor, şi vrem să-i încredinţăm Domnului, pentru a revărsa asupra tuturor bogata sa binecuvântare.

În pagina primei Cărţi a Regilor, care a fost proclamată, am ascultat rugăciunea lui Solomon pentru sfinţirea templului din Ierusalim: o mare rugăciune de cerere, în care regele cere ca Dumnezeu şi-şi îndrepte mereu privirea sa asupra acestei case, şi ca totdeauna "să asculte şi să ierte" poporul său Israel, care se va aduna aici pentru a-l invoca. Chiar şi popoarele din vechime celebrau rituri pentru ca un spaţiu să devină sacru, cu unele rugăciuni sau cel puţin vărsau pe piatră apă, untdelemn, vin sau sânge ale animalelor sacrificate, aşa cum şi noi peste puţin timp vom stropi cu apă sfinţită altarul, îl vom unge cu sfânta Crismă, vom arde tămâie şi în sfârşit ne vom hrăni din Trupul şi Sângele Domnului, care vor fi consacrate pe acest altar. Există însă o mare noutate pe care tot Solomon ne ajută s-o descoperim: el însuşi, înainte de a zidi templul, aminteşte de promisiunea pe care Dumnezeu a făcut-o regelui David, tatăl său. Într-adevăr, după ce a fost proclamat rege la Ierusalim, el a voit să zidească o casă pentru Arca Alianţei, un templu: totuşi Domnul, deşi apreciază acest gest, el a răspuns prin profet: "Nu tu îmi vei face o casă (templu), dar eu voi face pentru tine o casă (un neam, posteritate)". Primul care a rămas fidel, care s-a aplecat asupra vieţii omenirii, care a luat-o asupra sa, care a turnat ca samariteanul cel milostiv untdelemnul mângâierii şi vinul bucuriei spirituale, este tocmai Domnul: nu noi suntem cei care zidim Biserica, cu toată bunăvoinţa noastră, cu toată generozitatea noastră, chiar cu gesturile noastre de caritate şi solidaritate, dar este totdeauna şi înainte de toate Domnul care zideşte Biserica sa, Mireasa sa. El a trimit între noi pe Fiul său, pe care oamenii l-au aruncat ca o pe piatră de gunoi, dar pe care Tatăl în Înviere l-a făcut piatra din capul unghiului pe care se ridică casa făcută din pietre vii.

În calitate de creştini, astăzi, noi suntem chemaţi să nu fim spectatori ai unui rit, oricât de solemn şi sugestiv ar fi - dar să participăm în rugăciune la gesturile care oferă lui Dumnezeu nu numai pietrele acestei biserici şi ale acestui altar, dar înseşi vieţile noastre. Fiecare dintre noi a fost deja scufundat în apa Botezului, a fost eliberat de păcatul strămoşesc, a fost uns cu untdelemn, se hrăneşte cu Cristos: în celebrările solemne, să ne amintim bine, chiar şi credincioşii sunt tămâiaţi pentru a cinsti fiinţa lui de fii ai lui Dumnezeu şi templu al Duhului Sfânt.

Aşadar, spaţiul sacru al unei biserici în care suntem adunaţi pentru a celebra misterele credinţei noastre este o chemare şi o angajare pentru a menţine mereu deschisă inima noastră şi viaţa noastră în prezenţa lui Dumnezeu: biserica între casele noastre, care de cele mai multe ori în atâtea sate este adevăratul centru al comunităţii, este o chemare constantă la credinţa în Cuvântul care s-a făcut trup, la Isus care a venit să locuiască între noi şi, după promisiunea sa, rămâne cu noi în toate zilele, până la sfârşitul lumii. El nu se mulţumeşte să fie cinstit cu buzele când suntem aici pentru a ne ruga, dar de aici - hrăniţi de el şi plini de bucurie pentru Evanghelia sa - ne trimite la casele noastre, în mijlocul familiilor noastre, la locul de muncă, în lumea întreagă, pentru a duce vestea Împărăţiei lui Dumnezeu care este în mijlocul nostru. Vom vorbi nu prin cuvinte, dar mai ales prin viaţa noastră, cerând în fiecare zi Duhului Sfânt harul de a trăi Fericirile, pe care le-am ascultat proclamate cu câteva momente mai înainte. Dacă cum rămâne săraci în duh, îl vom lăsa pe Domnul să ne facă bogaţi cu darurile sale de har, aşa cum cântă Fecioara Maria în Magnificat; dacă privirea noastră şi inima noastră vor rămâne curate şi limpezi, vom putea recunoaşte marile fapte pe care Domnul continuă să le realizeze prin credincioşii săi; dacă nu ne vom pleca în faţa nedreptăţii, a corupţiei şi a violenţei, vom colabora ca să vină ceruri noi şi un pământ nou în care va avea o locuinţă stabilă dreptatea, cum spune Sfânta Scriptură. Într-o lume în care periodic se pare că uităm câte nenorociri aduc războaiele, goana după înarmări, şi de pe un pământ care a experimentat persecuţia în numele credinţei în Cristos în secolele trecute ca şi în cel din secolul trecut, ca şi Solomon înălţăm spre Domnul strigarea noastră: "Doamne, ascultă poporul tău, priveşte spre mizeria noastră şi spre nelegiuirile noastre, şi vino în ajutorul nostru! Ascultă şi iartă-ne, vino şi mântuieşte-ne!"

În special, pentru a fi adevăraţi discipoli ai lui Cristos al Fericirilor, să iubim şi să-i slujim pe cei săraci şi să nu uităm de ei, aşa cum ne cheamă în permanenţă Sfântul Părinte papa Francisc, care mi-a cerut să vă transmit salutul său şi binecuvântarea sa. Să ne gândim nu numai la sărăcia materială, dar şi la singurătatea bătrânilor - şi amintesc cu recunoştinţă vizita pe care am făcut-o cu câteva ore mai înainte la casa de odihnă din Săbăoani - la pierderea speranţei din partea celor bolnavi sau al celor care şi-au pierdut locul de muncă, la rănile interioare ale femeilor sau ale copiilor care au suferit violenţa şi exploatarea, la cele le mamelor care nu au adus la lumina zilei copii pe care îi aveau în sânul lor. Comunitatea catolică din întreaga Românie, de rit latin şi greco-catolici, împreună cu fraţii Bisericii ortodoxe, se întrec în a se preţui reciproc şi seamănă speranţa şi caritatea lui Cristos în inima societăţii.

Maria Preasfântă, Regina păcii şi Maica Bisericii, să vegheze asupra acestor fii ai tăi care te invocă, aşază această comunitate sub paza ta şi ajută-ne în fiecare zi să cântăm Magnificat-ul pentru lucrările mari pe care Dumnezeu continuă să le facă pentru omenire. Amin.

* * *

Cuvântul rostit de părintele paroh Mihai-Daniel Bitiuşcă la Tărâţa

Eminenţa Voastră, Excelenţele voastre, Sfinţiile voastre, domnule primar, iubiţi credincioşi,

Parohia Tărâţa, unde activez ca preot paroh din anul 2011, cuprinde trei comunităţi catolice: Tărâţa, cu 130 de familii, Cucuieţi, cu 38 de familii, şi Ardeoani, cu 14 familii. În total sunt aproape 500 de credincioşi. Mă bucur să fiu în această parohie unde am găsit oameni buni, creştini care îl iubesc pe Dumnezeu.

În anul 2004, cu ajutorul financiar oferit de pr. dr. Iosif Antoci, fost vicar în Parohia Pustiana între anii 1994 şi 1996, şi cu susţinerea enoriaşilor, paroh fiind pr. Valentin Ciceu, sub îndrumarea pr. Toma Encuţă, paroh de Săbăoani, s-a ridicat o nouă biserică, având o lungime de 30 metri şi o lăţime de 12 metri, precum şi casa parohială, lângă biserică.

În toamna anului 2016, considerându-se necesară o renovare a bisericii la interior şi exterior, precum şi izolarea ei, s-au început lucrările. În anul 2017 lucrările au continuat cu pavarea curţii bisericii, izolarea casei parohiale precum şi realizarea unui oratoriu dedicat copiilor şi tinerilor, situat la etajul casei parohiale.

Din nou, pe lângă contribuţiile enoriaşilor, destul de modeste din cauza sărăciei din zonă, binefăcătorul acestor opere minunate a fost pr. dr. Iosif Antoci, căruia comunitatea îi este recunoscătoare. Mulţumim, părinte Iosif! Dumnezeu şi Sfânta Fecioară Maria să vă răsplătească!

Adresez un cuvânt de mulţumire şi recunoştinţă pentru sprijinul acordat episcopilor noştri de la Iaşi, Petru Gherghel şi Aurel Percă, domnului primar Lupu Vasile, precum şi tuturor binefăcătorilor noştri.

Eminenţa Voastră cardinal Leonardo Sandri, Excelenţele Voastre, vă rugăm a ne binecuvânta pe noi şi aceste lucrări săvârşite, şi împreună, pentru lucrurile mari făcute în comunitatea noastră, să aducem laudă lui Dumnezeu şi cinste Sfintei Fecioare Maria, patroana şi ocrotitoarea comunităţii noastre!

* * *

Cuvântul rostit de părintele paroh Mihai-Daniel Bitiuşcă la începutul celebrării de la Cucuieţi

Eminenţa Voastră, Excelenţele voastre, Sfinţiile voastre, stimate autorităţi, iubiţi credincioşi,

Comunitatea catolică din Cucuieţi apare în statisticile catolice abia în anul 1892, fiind atunci 16 familii cu un total de 76 credincioşi. Vechea biserică din Cucuieţi cu hramul "Înălţarea Sfintei Cruci" a fost construită în perioada interbelică, fiind sfinţită pe 17 septembrie 1926.

Comunitatea catolică din Cucuieţi a fost filială a Parohiei Pustiana, până în anul 2000, când a fost transferată Parohiei Tărâţa, nou înfiinţată în acel an, fiind numit paroh părintele Valentin Ciceu.

În prezent comunitatea catolică este formată din 38 de familii, având 96 de credincioşi. Întrucât vechea biserică nu mai putea oferi siguranţă în timpul celebrărilor liturgice şi nici o renovare nu era posibilă, s-au început demersurile pentru o nouă biserică. Acest lucru a fost imposibil pentru câţiva ani, din lipsă de fonduri.

Dar imposibilul a devenit posibil, Dumnezeu a făcut o minune, prin angajamentul şi disponibilitatea totală în susţinerea financiară a proiectului din partea pr. dr. Iosif Antoci, care activează în prezent în Austria. După realizarea documentaţiei şi obţinerea autorizaţiilor, în luna aprilie a anului 2016 au început lucrările de demolare ale vechii biserici din Cucuieţi şi lucrările de construcţie ale unei noi biserici, lucrări finalizate cinci luni mai târziu, la sfârşitul lui august 2016. Noua biserică are o lungime de 16 metri şi o lăţime de 8 metri. Proiectant al lucrării a fost ing. Sergiu Bălteanu, de la Societatea Base Proiect din Roman, iar lucrările de executare au fost efectuate de Societatea Robu Construct din Roman, reprezentată fiind de ing. Valentin Robu.

Trăim astăzi o bucurie greu de exprimat în cuvinte - biserica noastră din Cucuieţi va fi sfinţită! Este o încununare a tuturor sacrificiilor făcute de noi şi de toţi binefăcătorii noştri.

Actuala biserică, cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci, nu este o operă de artă. Nicidecum. Dar este totuşi o operă. Este opera iubirii lui Dumnezeu, o iubire pe care am simţit-o cu emoţii tot mai mari, odată cu apropierea de final a lucrărilor. Astăzi, cu o bucurie nespusă, trăim această iubire milostivă a Domnului împreună cu papa Francisc, care doreşte să ajungă şi în periferie, fiind reprezentat, aici la Cucuieţi, de cardinalul Leonardo Sandri, căruia îi mulţumim pentru aceasta!

Eminenţa Voastră, cardinal Leonardo Sandri, Excelenţele Voastre, vă rugăm a ne sfinţi şi binecuvânta pe noi şi această nouă biserică, să consacraţi sfânta masă a altarului, şi împreună să aducem laudă lui Dumnezeu, pentru lucrurile mari făcute în comunitatea noastră!

* * *

Cuvântul de mulţumire rostit de părintele paroh Mihai-Daniel Bitiuşcă la finalul celebrării de la Cucuieţi

Mulţumim lui Dumnezeu, Sfintei Fecioare Maria şi Sfântului Iosif pentru această zi minunată!

Eminenţa Voastră, Excelenţele voastre, vă mulţumim pentru bucuria pe care ne-aţi făcut-o astăzi, venind în mijlocul nostru! Nu vom uita niciodată această zi!

Eminenţa Voastră cardinal Leonardo Sandri, vă rugăm, să transmiteţi salutul nostru Sanctităţii Sale papa Francisc, pe care-l iubim mult, pentru care şi noi ne rugăm, aşa cum el însuşi o cere şi sigur şi pe care îl aşteptăm cu bucurie să vină în România! Vă mulţumim pentru rugăciunea de sfinţire a bisericii şi de consacrare a altarului şi pentru cuvintele frumoase de la predică, dar şi pentru implicarea în susţinerea financiară şi morală a bisericilor din Tărâţa şi Cucuieţi.

Excelenţa Voastră Monsenior Miguel Maury Buendía, ne bucurăm şi vă mulţumim că aţi venit la noi. Să vă amintiţi de noi în rugăciune! Noi vă asigurăm de rugăciunea noastră pentru misiunea încredinţată în România şi Republica Moldova.

Excelenţa Voastră Petru Gherghel, episcop al Diecezei de Iaşi, Excelenţa Voastră Aurel Percă, episcop auxiliar al Diecezei de Iaşi, vă mulţumim că aţi luat parte la sărbătoarea noastră şi suntem recunoscători pentru sprijinul acordat. Vă avem mereu prezenţi în rugăciunile noastre!

Eu şi credincioşii din Cucuieţi nu vom uita cât vom trăi un nume: Iosif Antoci - binefăcătorul nostru! Dacă nu era Sfinţia Sa, astăzi nu aveam această biserică! Părinte Iosif, ştim că nu v-a fost uşor. Vă suntem recunoscători pentru că v-aţi rugat, aţi alergat, şi aţi bătut la multe uşi, cerând ajutorul, ca să ne puteţi ajuta! Mulţumim! Veţi fi mereu binevenit în mijlocul nostru şi vă aşteptăm cu drag! Dumnezeu, Sfânta Fecioară Maria şi sfântul Iosif să vă răsplătească!

Mulţumim pentru că au participat la bucuria noastră preoţilor oaspeţi, şi-i salut în mod deosebit pe colegii mei. Aş dori să amintesc pe doi preoţi care ne-au sprijinit mai mult în lucrarea noastră: pr. Cristi Gălăţanu şi pr. Vladimir Petercă. Mulţumim şi părinţilor călugări capucini care au stat la Spovadă.

Mulţumim domnului primar Eusebiu Alexandrescu, consilierilor şi angajaţilor de la Primărie, precum şi tuturor locuitorilor satului Cucuieţi, catolici şi ortodocşi, care s-au implicat la zidirea acestei biserici. Mulţumesc părintelui Irinel Cernat pentru prezenţă şi pentru colaborarea frumoasă pe care o avem în păstorirea spirituală a satului Cucuieţi.

Un salut călduros autorităţilor locale din Bacău. Un cuvânt de mulţumire adresez Poliţiei locale, Jandarmeriei române, precum şi tuturor celor care s-au implicat pentru organizarea acestei sărbători.

Mulţumesc credincioşilor din Cucuieţi care, mi-au fost mereu alături şi care s-au dăruit frumos pentru construcţia acestei biserici şi pentru organizarea sărbătorii de astăzi. Doresc să-i felicit, în prezenţa păstorilor diecezei, pentru că, deşi sunt o filială, păstrează şi trăiesc frumos credinţa lor, iubindu-şi biserica şi pe păstorul ei.

Un cuvânt de mulţumire adresez celor care cu mintea, cu mâinile dar mai ales cu inima, au zidit această biserică: domnului inginer Valentin Robu şi angajaţilor de la S.C. Robu Construct din Roman. Mulţumirea noastră se îndreaptă şi spre cei care au contribuit la proiectarea bisericii: pr. Toma Encuţă şi inginer Sergiu Bălteanu.

Mulţumesc părintelui Claudiu Ciubotaru şi celor din Frumoasa care au condus cântările la sfânta Liturghie.

Salut pe toţi cei prezenţi la sărbătoarea noastră - sigur că şi pe cei de afară: catolici şi ortodocşi!

Dacă am uitat sau nu am amintit pe cineva, să-mi fie cu iertare. Un lucru e sigur: Dumnezeu nu rămâne dator faţă de nimeni! În această biserică nouă mereu se vor înălţa rugăciuni de mulţumire pentru binefăcătorii noştri.

Eminenţa Voastră, Excelenţele Voastre, vă mulţumim din inimă pentru cinstea şi bucuria, pe care ni le-aţi făcut, venind la Cucuieţi!

Închei, amintind că lucrările efectuate, sacrificiile făcute, precum şi sărbătoarea atât de solemnă de astăzi, nu vor să fie altceva decât o laudă adusă lui Dumnezeu şi un ajutor mare şi frumos pentru mântuirea omului! Mulţumesc din inimă tuturor!

* * *

Mediatizarea vizitei cardinalului Leonardo Sandri în media românească:

http://www.desteptarea.ro/cardinalul-leonardo-sandri-oaspetele-comunitatii-catolice-din-bacau/

http://www.ziare.com/bacau/stiri-actualitate/ambasadorul-vaticanului-la-bucuresti-a-sfintit-bisericile-din-parjol-si-cucuieti-6964350

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/ambasadorul-vaticanului-la-bucuresti-a-sfintit-bisericile-din-parjol-si-cucuieti--217406499.html

Exclusiv TV Oneşti: Sfintirea bisericii "Înălţarea Sfintei Cruci" din Cucuieţi

*

Cardinalul Leonardo Sandri a mai vizitat România: între 6 şi 10 mai 2010 (la 8 mai 2010, a participat la pelerinajul de la Muzeul Memorial al Victimelor Rezistenţei Comuniste şi "Cimitirul Săracilor" din Sighetu Marmaţiei), între 3 şi 6 noiembrie 2011 (a participat la întâlnirea episcopilor catolici de rit oriental, desfăşurată la Oradea) şi între 30 şi 31 august 2014 (în prima zi, sâmbătă, 30 august 2014, la Bucureşti, a participat la Liturghia pentru inaugurarea Eparhiei "Sfântul Vasile cel Mare" şi întronarea primului episcop al acesteia, Monseniorul Mihai Frăţilă, în aceeaşi zi efectuând şi o vizită la patriarhul Daniel, iar în a doua zi, 31 august, a prezidat sfânta Liturghie în catedrala "Sfântul Iosif" din Bucureşti, la prima aniversare a beatificării lui Vladimir Ghika, preot, martir, pe care l-a numit "mărturisitor sublim al dragostei pentru unitatea Bisericilor").

Congregaţia pentru Bisericile Orientale este un dicasteriu al Curiei Romane, responsabil pentru coordonarea Bisericilor Catolice Răsăritene şi pentru contactul cu Bisericile Răsăritene Ortodoxe. La 9 iunie 2007 papa Benedict al XVI-lea l-a nominalizat ca prefect al acestei congregaţii pe arhiepiscopul Leonardo Sandri, care a preluat funcţia la 1 iulie 2007.

* * *

Cardinalul Leonardo Sandri va face o vizită în Dieceza de Iaşi

lecturi: 28.