Responsabilitate împărtăşită pentru casa comună

Cardinalul Turkson la conferinţa interreligioasă de la Astana

Religiile au o mare responsabilitate în faţa "numeroaselor provocări şi ameninţări pe care le înfruntă planeta din cauza folosirii improprii şi a distribuirii nedrepte a resurselor sale". De la religii, şi îndeosebi de la cele trei mari monoteisme abrahamitice, trebuie să ajungă la fiecare om inspiraţia şi educaţia spre o viziune "holistică", globală şi integrată despre lume, care "să-i facă pe toţi conştienţi că locuiesc într-o casă comună ale cărei bogăţii, încredinţate omului de Dumnezeu creator, trebuie păstrate şi ocrotite şi pentru generaţiile viitoare".

A amintit asta cardinalul Peter Kodwo Appiah Turkson care - joi, 31 august, în cadrul Expo 2017 "Future Energy" - a deschis în Palatul Păcii şi Reconcilierii din Astana, în Kazahstan, conferinţa interreligioasă intitulată "Toţi împreună pentru îngrijirea casei noastre comune", organizată de Dicasterul pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale în colaborare cu Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios.

Printre participanţi, muftiul suprem al musulmanilor din Kazahstan, Yerzhan Haji Mayamerov Malgazhyuly, mitropolitul Alexandru al eparhiei de Astana şi Almaty, anglicana Clare Amos, coordonatoare a programului pentru dialog şi cooperare interreligioasă al World Council of Churches, rabinul Daniel Sperber, de la universitatea israeliană Bar.Ilan, şi imamul Yahya Sergio Pallavicini, preşedinte al comunităţii islamice italiene şi ambasador al Islamic Educational, Scientific and Cultural Organization pentru dialogul între civilizaţii. Monseniorul Khaled Akasheh, de la Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios, a moderat întâlnirea.

În ajunul imediat al zilei mondiale de rugăciune pentru îngrijirea creaţiei, prefectul dicasterului din Vatican a subliniat că "liderii religioşi şi cei intelectuali inspiraţi de valorile patrimoniului religios şi spiritual mondial, nu sunt chemaţi să ofere soluţii la probleme, pentru care este nevoie de specialişti din fiecare sector", ci desigur să "contribuie la ele prin transmiterea de valori care ar trebui să inspire orice credincios în relaţia cu planeta în care trăieşte". Înainte de toate, a spus el, trebuie dezvoltat în persoane "simţul recunoştinţei pentru darurile primite de la Dumnezeu, pornind de la cele mai simple: aerul, vântul, apa, pământul, focul, hrana", şi, mai ales, un "simţ de moderaţie în folosirea acestor resurse".

Apoi trebuie mărită conştiinţa destinaţiei universale a bunurilor pământului, favorizând deci împărtăşirea resurselor. De aici provine şi "solidaritatea care trebuie aplicată la nivel intergeneraţional": adică omul nu poate să creadă că resursele creaţiei pot să fie exploatate şi consumate după plăcerea sa; în schimb trebuie să se înveţe să fie păstrate pentru a le transmite generaţiilor viitoare. Asta înseamnă, a amintit cardinalul, că spre acest obiectiv trebuie să fie orientate "fiecare alegere şi fiecare stil de viaţă". În acest sens, cardinalul Turkson a exprimat dorinţa ca şi locurile de cult şi spaţiile anexate lor să fie concepute şi construite ţinând cont de această sensibilitate ecologică. În sfârşit, solidaritatea trebuie să se exprime cu generozitate în cazul calamităţilor naturale.

"Dumnezeu - a spus prefectul Dicasterului pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale - ne-a dat lumea ca o casă comună, a încredinţat îngrijirii fiecăruia dintre noi creaţia şi bogăţia sa de resurse care trebuie folosite pentru a favoriza binele tuturor şi a face să înflorească familia umană".

(După L'Osservatore Romano, 1 septembrie 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 22.