Amoris laetitia după un an. Nouă alianţă între drept şi pastoraţie pentru a însoţi persoanele "rănite"

De Giovanna Pasqualin Traversa

A trecut un an de la publicarea exortaţiei apostolice post-sinodale Amoris laetitia a papei Francisc, la 8 aprilie 2016. Răspunzând la o cerere venită de la Secretariatul Sinodului cu privire la receptarea documentului, Oficiul Naţional pentru Pastoraţia Familiei din CEI a demarat o investigaţie în două etape (din octombrie 2016 până în mai 2017) care a implicat diferitele realităţi ale Bisericii italiene prezente în teritoriu şi a întocmit un dosar, "mozaic" autentic al primirii lui Amoris laetitia şi al iniţiativelor în desfăşurare pentru răspândirea şi punerea sa în practică. Prima dintre cele cinci secţiuni în care se împarte documentul este dedicată întâlnirilor ţinute pe tot teritoriul de directorul Oficiului CEI, părintele Paolo Gentili, sau de colaboratorii săi. Momente "forte" întâlnirea naţională a responsabililor diecezani ai pastoraţiei familiale (Assisi, 11-13 noiembrie 2016) şi A XIX-a Săptămână Naţională de Studii despre "Străzi de fericire în alianţa bărbat-femeie în lumina lui Amoris laetitia nr. 38). A doua parte, despre care agenţia SIR a dat deja cont, prezintă cum a fost primit documentul în regiunile ecleziastice şi în Bisericile locale. A treia se referă la aşa-numita "punte juridico-pastorală" la care se referă nr. 244 din exortaţie - care în această privinţă face trimitere la art. 2-3 din motu proprio Mitis Iudex Dominus Iesus - dedicat celui care întreprinde parcursul pentru declaraţia nulităţii matrimoniale. Parcursurilor formative, dezbaterilor şi publicaţiilor promovate de Facultăţile de Teologie şi de Institutele Superioare de Ştiinţe Religioase este dedicată partea a patra în timp ce ultima cuprinde iniţiative şi proiecte puse în aplicare în Forumul Asociaţiilor Familiale şi de alte realităţi şi mişcări.

"Procesul de receptare şi punere în practică a indicaţiilor din Amoris laetitia va cere mult timp", explică părintele Paolo Gentili, dar "în mare parte a diecezelor documentul a fost obiect al unei atenţii vii" şi "mulţi episcopi au decis să bazeze planul lor pastoral anual" pe exortaţia pontifului "subliniind dimensiunea familiei ca «subiect» în acţiunea pastorală a Bisericilor locale". Conform directorului Oficiului CEI, ceea ce a trezit interes mai mare "precum şi o oarecare teamă, mai ales printre preoţii care trăiesc responsabilitatea in primis", este tema discernământului pastoral. Pentru aceasta, "unele Conferinţe Episcopale Regionale şi unii episcopi au considerat oportun să ofere preoţilor şi laicilor indicaţii despre capitolul al optulea aprofundând cele patru verbe: a primi, a însoţi, a discerne, a integra".

De interes deosebit sunt tentativele şi proiectele născute pentru a merge spre acea "punte juridico-pastorală" pe care mons. Roberto Malpelo, vicar judecătoresc al Tribunalului ecleziastic regional etrusc (TERE), o defineşte "mijloc la dispoziţia celor care doresc să verifice validitatea căsătoriei lor rănită de acum de despărţiri, divorţuri, abandonuri". Un instrument care se situează într-o zonă de graniţă între pastoraţie şi drept, "stimulându-ne - continuă mons. Malpelo - la o creativitate inovatoare". Orizontul este cel al realismului şi concreteţii, "al unei alianţe nu numai între teologie şi pastoraţie, ci şi între drept şi pastoraţie". Din răspunsurile venite din circa optzeci de dieceze reiese o pluralitate de modalităţi de organizare. Între diferitele iniţiative, Biella, Casale Monferrato, Novara, Vercelli au constituit un "Centru interdiecezan de însoţire a credincioşilor despărţiţi" pentru primirea şi însoţirea de perechi / fiecare soţ care doresc să demareze un parcurs de verificare a nulităţii propriei căsătorii, a cărui echipă va trebui să menţină o strânsă colaborare cu Tribunalul ecleziastic interdiecezan şi Comisia regională pentru familie.

La Cefal? episcopul a instituit "Serviciul diecezan pentru primirea şi însoţirea credincioşilor în fragilităţile lor matrimoniale" asemănător cu "Sprijinul dat fragilităţilor familiale" realizat la Livorno, în timp ce la Concordia-Pordenone episcopul a numit un responsabil al Serviciului de consultanţă juridico-pastorală pentru familie şi a fost celebrat primul proces brevior cu sentinţă în data de 15 septembrie 2016. Dieceza de Padova s-a îngrijit de un mic pliant informativ despre desfăşurarea procesului de nulitate matrimonială, în afară de a promova parcursuri de spiritualitate pentru persoane care trăiesc o legătură frântă sau o nouă unire. La Frosinone-Veroli-Ferentino, graţie disponibilităţii cu titlul gratuit a două avocate rotale au fost instituite un Centru de ascultare pentru cel care vrea să verifice nulitatea propriei căsătorii şi număr dedicat. Până astăzi sunt 35 persoanele ascultate: dintre acestea trei au continuat itinerarul juridic. În Dieceza de Macerata-Tolentino-Recanati-Cingoli-Treia sunt peste zece cazurile de procedură normală introduse în ultimele nouă luni, şase deja rezolvate pozitiv, două în desfăşurare. Dorinţa, se citeşte în dosar, este ca "procesele de însoţire să nu se încheie cu întocmirea decretului de declarare a nulităţii, ci să continue şi «după aceea» pentru a putea acţiona mereu în logica milostivirii". Milostivire care ştie să primească persoanele rănite de falimentul propriei căsătorii şi să le ia asupra sa, orientând în adevăr căutarea lor de răspunsuri.

Tot în această logică, în afară de a fi loc fecund pentru a găsi primele dovezi de la martori pentru procesul scurt, a cărui durată este de două luni, pentru părintele Gentili "puntea juridico-pastorală ar putea să-i însoţească pe cei care în instanţa a doua au primit o declaraţie definitivă şi negativă cu privire la posibilitatea de a considera nulă propria căsătorie. Şi aceste persoane, cum spunea papa Benedict al XVI-lea la a VII-a Întâlnire Mondială a Familiilor la Milano, este nevoie ca să se simtă primite în Biserică".

(După agenţia SIR, 17 august 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.