Navarro Valls, biserica plină pentru ultimul salut adresat istoricului purtător de cuvânt al Sfântului Scaun

Era plină de cardinali, episcopi, reprezentanţi politici, jurnalişti şi angajaţi de la Sala de Presă a Sfântului Scaun biserica romană "Sfântul Eugen", unde vineri dimineaţa, 7 iulie 2017, s-au desfăşurat funeraliile lui Joaquin Navarro Valls, istoricul purtător de cuvânt al lui Ioan Paul al II-lea din 1984 până în 2006, decedat la 5 iulie 2017, la vârsta de 80 de ani, după o lungă boală. Înmormântarea a fost prezidată de Monseniorul Mariano Fazio, vicar general al prelaturii Opus Dei, al cărei membru laic era Navarro ca şi actualul purtător de cuvânt al Sfântului Scaun, Greg Burke, prezent şi el în primul rând cu predecesorul (şi succesor direct al lui Navarro), părintele Federico Lombardi.

Joaquin Navarro Valls "avea multe talente", dar mai ales "lealitate, profesionalitate şi dăruire de sine. A pus în slujba adevărului capacitatea şi competenţa sa comunicativă", a spus Fazio în omilia sa; el era "înainte de toate un om leal faţă de Dumnezeu, faţă de formarea din Opus Dei, faţă de slujirea Bisericii, îndeosebi când papa Ioan Paul al II-lea l-a chemat la Sfântul Scaun".

În schimb, părintele Lombardi l-a amintit pe jurnalistul şi medicul spaniol ca "un prieten cu o viaţă spirituală profundă". "A-i urma lui - a spus el - a fost o surpriză, o mare provocare pe care am trăit-o fără a încerca să-l imit. A fost un mare maestru". În timp ce părintele Ciro Benedettini, fost vice-director al Sălii de Presă a Sfântului Scaun l-a definit un "gentelman" în afară de a fi "un om de credinţă" care "a reînnoit, a reîntinerit, a profesionalizat" lumea comunicaţiilor Sfântului Scaun. "Spuneau că nu avea un caracter simplu, dar reuşea să ţină sus climatul de entuziasm printre colegi, mari calitate a unui şef".

A luat cuvântul şi medicul care l-a îngrijit pe istoricul purtător de cuvânt al Sfântului Scaun în aceşti ultimi doi ani: "În aprilie - a relatat el - când a fost o neaşteptată agravare a bolii, am trecut prin salonul său din spital pentru a-i duce rezultatele unei examinări. Cu seninătate foarte mare mi-a spus: «Rossana, dar după părerea ta cât timp îmi mai rămâne?». Am vorbit câteva minute şi a adăugat: «Când va fi, crezi că va fi posibil să donezi organele mele?». Ştia că va muri în curând, dar gândul său nu era concentrat pe sine însuşi şi pe alţii. Putea să mai facă ceva bun pentru alţii".

Pentru a celebra personalitatea şi profesionalitatea lui Navarro Valls era şi fostul ministru şi fondator al Comunităţii "Sfântul Egidiu", Andrea Riccardi, care le-a spus reporterilor la sfârşitul celebrării: "Navarro a reprezentat marea noutate. El şi papa erau două personalităţi diferite, independente şi libere care s-au aflat, fiecare cu rolul său, cu mare prietenie şi încredere şi au creat scenariul de dialog al lumii pe care îl voia papa".

Erau prezenţi în biserică şi cardinalii Bertone, Tauran, Sandri, Herranz, Harvey, Monseniorul Angelo Becciu, substitut la Secretariatul de Stat, Monseniorul Dario Edoardo Viganò, prefect al Secretariatului pentru Comunicare, Arturo Mari, istoric fotograf oficial al lui Wojtyła, ministrul sănătăţii, Beatrice Lorenzin. Sicriul lui Navarro Valls a fost îngropat în cimitirul roman de la Prima Porta.

(După Vatican Insider, 7 iulie 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.