Papa Francisc: Angelus (30 iulie 2017)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Discursul parabolic al lui Isus, care grupează şapte parabole în capitolul al treisprezecelea al Evangheliei lui Matei, se încheie cu cele trei asemănări de astăzi: comoara ascunsă (v. 44), mărgăritarul preţios (v. 45-46) şi năvodul de pescuit (v. 47-48). Mă opresc asupra primelor două care subliniază decizia protagoniştilor de a vinde orice lucru pentru a obţine ceea ce au descoperit. În primul caz este vorba despre un agricultor care întâmplător dă peste o comoară ascunsă în terenul unde lucra. Nefiind în proprietatea sa acel teren, trebuie să-l cumpere dacă vrea să intre în posesia comorii: deci decide să pună la bătaie toate averile sale pentru a nu pierde acea ocazie cu adevărat excepţională. În al doilea caz găsim un negustor de mărgăritare preţioase; el, ca expert cunoscător, a găsit un mărgăritar de mare valoare. Şi el decide să parieze totul pe acel mărgăritar, până acolo încât să le vândă pe toate celelalte.

Aceste asemănări scot în evidenţă două caracteristici referitoare la posesia Împărăţiei lui Dumnezeu: căutarea şi jertfa. Este adevărat că Împărăţia lui Dumnezeu este oferită tuturor - este un dar, este un cadou, este har - dar nu este pusă la dispoziţie pe un platou de argint, cere un dinamism: este vorba de a căuta, a merge, a acţiona. Atitudinea căutării este condiţia esenţială pentru a găsi; trebuie ca inima să ardă de dorinţe de a obţine binele preţios, adică Împărăţia lui Dumnezeu care se face prezentă în persoana lui Isus. El este comoara ascunsă, El este mărgăritarul de mare valoare. El este descoperirea fundamentală, care poate da o cotitură decisivă vieţii noastre, umplând-o de semnificaţie.

În faţa descoperirii neaşteptate, atât agricultorul cât şi negustorul îşi dau seama că au în faţa lor o ocazie unică ce nu trebuie scăpată, de aceea vând tot ceea ce posedă. Evaluarea valorii inestimabile a comorii duce la o decizie care implică şi jertfă, dezlipiri şi renunţări. Când comoara şi mărgăritarul au fost descoperite, adică atunci când l-am găsit pe Domnul, trebuie să nu lăsăm sterilă această descoperire, ci să jertfim pentru ea orice alt lucru. Nu este vorba de a dispreţui restul, ci de a-l subordona lui Isus, punându-l pe El pe primul loc. Harul pe primul loc. Discipolul lui Cristos nu este unul care s-a privat de ceva esenţial; este unul care a găsit mult mai mult: a găsit bucuria deplină pe care numai Domnul poate s-o dăruiască. Este bucuria evanghelică a bolnavilor vindecaţi; a păcătoşilor iertaţi; a tâlharului căruia i se deschide poarta paradisului.

Bucuria Evangheliei umple inima şi întreaga viaţă a celor care se întâlnesc cu Isus. Cei care se lasă mântuiţi de El sunt eliberaţi de păcat, de tristeţe, de golul interior, de izolare. Cu Isus Cristos întotdeauna se naşte şi se renaşte bucuria (cf. Evangelii gaudium, nr. 1). Astăzi suntem îndemnaţi să contemplăm bucuria agricultorului şi a negustorului din parabole. Este bucuria fiecăruia dintre noi atunci când descoperim apropierea şi prezenţa mângâietoare a lui Isus în viaţa noastră. O prezenţă care transformă inima şi ne deschide la necesităţile şi la primirea fraţilor, în special a celor mai slabi.

Să ne rugăm, prin mijlocirea Fecioarei Maria, pentru ca fiecare dintre noi să ştie să mărturisească, prin cuvintele şi gesturile zilnice, bucuria că a găsit comoara Împărăţiei lui Dumnezeu, adică iubirea pe care Tatăl ne-a dăruit-o prin Isus.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Astăzi este Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane, promovată de Naţiunile Unite. În fiecare an mii de bărbaţi, femei şi copii sunt victime nevinovate ale exploatării de muncă şi sexuale şi ale traficului de organe, şi se pare că suntem aşa de obişnuiţi încât îl considerăm un lucru normal. Acest lucru este urât, este crud, este criminal! Doresc să solicit angajarea tuturor pentru ca această plagă aberantă, formă de sclavie modernă, să fie contrastată în mod adecvat. Să o rugăm împreună pe Fecioara Maria pentru ca să susţină victimele traficului de persoane şi să convertească inimile traficanţilor. S-o rugăm împreună pe Sfânta Fecioara Maria:

Bucură-te, Marie...

Salut acum pe toţi pelerinii care provin din Italia şi din diferite ţări, îndeosebi Surorile Murialdine ale Sfântului Iosif, novicele Surorilor Mariei Ajutătoare, ministranţii din diferite parohii italiene şi clubul italian de Hockey Femenino din Buenos Aires.

Urez tuturor o duminică frumoasă şi, vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.