"Acesta este un pontificat de impact, al unui expert de umanitate"

Interviu cu Andrea Riccardi, fondator al comunităţii "Sfântul Egidiu"

De Domenico Agasso jr

• Domnule profesor Andrea Riccardi, este Francisc un papă "revoluţionar"?

Pontificatul său este de impact, deci poate să pară revoluţionar din punctul de vedere al carismei sale personale. În schimb este în continuitate mai ales cu Conciliul al II-lea din Vatican şi cu Paul al VI-lea. Chiar dacă această moştenire este amestecată cu creativitatea foarte evidentă lui Bergoglio: ne aflăm în faţa unei învăţături formate din geniu şi istorie personală.

• Este considerat "apropiat de oameni", un papă care "dărâmă distanţe şi ziduri": dar nu riscă să facă magisteriul său prea legat de conversaţii, gesturi şi emoţii? Prea puţin profund?

Este una dintre acuzele pe care le primeşte: că are profunzime teologică scăzută. Şi îi impută că remediază asta cu proximitatea. Acest papă nu este un teolog, nu are structura academică a lui Joseph Ratzinger, ca de altfel nici a lui Paul al VI-lea şi Ioan al XXIII-lea, însă are o caracteristică deosebită, care vine din istoria sa de iezuit, episcop, latinoamerican: este, cum spunea Montini, un expert de umanitate.

• Dar credinţa cum o pune în umanitatea de care este expert?

O conjugă. Şi asta se exprimă într-o comunicare profundă: Francisc spune lucruri care ating sufletul şi viaţa oamenilor. Papa cunoaşte durerile persoanelor şi înfruntă concret teme precum greutatea vieţii, simţul păcatului. De fapt insistă mult insistă asupra convertirii şi asupra pocăinţei: este şi un papă duhovnic.

• Iată, cealaltă definiţie care-l însoţeşte este "papa milostivirii": dar nu este disproporţionată insistenţa asupra iertării lui Dumnezeu care depăşeşte orice lucru în confruntare cu păcatul strămoşesc?

Milostivirea este o mare elaborare teologică, nu o scurtătură. În creştinism nu este niciodată disproporţionată sau în afară insistenţa asupra iertării lui Dumnezeu, dimpotrivă, poate că a fost prea puţin: papa face o reechilibrare. Însă milostivirea lui Francisc nu este iertare la preţuri ieftine. Există în spatele lui o mare, înţelegătoare şi severă tradiţie, ca aceea a iezuiţilor. Şi este acoperirea pentru o gândire slabă: gândirea puternică a unui papă nu este numai academică.

• Acest pontificat poate să fie o "punte" între doctrina creştină şi societatea contemporană?

Dacă secolul al XX-lea a fost secolul cel mai secularizat din istorie, secolul nostru este plin de "religios prăfuit", adesea fundamentalist şi fanatizat: este vorba de a comunica valorile Evangheliei într-o lume hiper-religioasă, îndeosebi în Africa, Americi şi Asia. Aici se situează mesajul papei, care este un mesaj solid şi înrădăcinat în realitate, într-o linie care începe de departe şi care în el are un interpret curajos.

(După Vatican Insider, 9 iunie 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 16.