"Întoarcerea" sfântului Ioan al XXIII-lea în ţinutul său

De Marco Roncalli

Sfântul Ioan al XXIII-lea se întoarce în ţinutul său

Anul viitor, urna cu trupul sfântului Ioan al XXIII-lea va fi expusă veneraţiei credincioşilor în satul său natal Sotto il Monte - satul unde s-a născut la 25 noiembrie 1881 - şi la Bergamo, dieceza căreia i-a dedicat slujirea sa pentru primii patruzeci de ani ai vieţii sale, înainte de chemarea la Roma în 1921 în slujba lui Propaganda Fide. Astfel se realizează dorinţa atâtor credincioşi manifestată în ultimii trei ani, după canonizarea în "Sfântul Petru" la 27 aprilie 2014. Papa Francisc a anunţat, prin Secretariatul de Stat, că primeşte cu bunăvoinţă cererea "întoarcerii la Bergamo" a fiului său cel mai ilustru, prezentată de episcopul Francesco Beschi. Anunţul a fost dat în această dimineaţă, marţi 27 iunie 2017, la curia din Bergamo. Chiar dacă nu se cunosc încă data exactă şi detaliile, se poate presupune că asta va coincide cu ziua de 3 iunie, aniversarea morţii Pontifului.

"Urna cu trupul sfântului papă va ajunge în oraş şi la Sotto il Monte câteva zile. Papa Roncalli se întoarce la Bergamo în a 60-a aniversare a alegerii sale ca Pontif (28 octombrie 1958), la a 55-a aniversare a enciclicei Pacem in terris (11 aprilie 1963) şi a morţii sale (3 iunie 1963)", se citeşte pe situl diecezei care în acest an aminteşte şi a cincizecea aniversare a noului seminar episcopal care are ca patron chiar pe Papa Ioan, voit şi susţinut de el. "Dorinţa ca Papa Ioan al XXIII-lea să se întoarcă în ţinutul său natal - în afară de faptul că a fost exprimată confidenţial în mai multe ocazii chiar de Pontif - a fost manifestată de mai multe ori de atâţia credincioşi parohului de la Sotto il Monte care a primit-o şi a prezentat-o Papei Francisc împreună cu cererea formală a diecezei", se află în curie.

Comentariul episcopului de Bergamo

Monseniorul Francesco Beschi a comentat astfel: "Îi mulţumim Papei Francisc pentru acest gest de iubire paternă faţă de dieceza noastră de Bergamo. Pentru noi este o mare bucurie şi un har special. A mă gândi la sfântul Papă Ioan al XXIII-lea care se întoarce în ţinutul său m-a făcut să-mi amintesc ceea ce a spus el, la câteva luni după alegerea ca Pontif, la o audienţă acordată unui grup din Bergamo: «Vă îndemn să înaintaţi mereu în bunătate, în virtute, în generozitate, pentru ca cei din Bergamo să fie mereu vrednici de Bergamo». Prezenţa sa va interpela Biserica noastră şi societatea noastră. Scria monseniorul Roncalli rudelor la 26 noiembrie 1930: «De când am plecat de acasă am citit multe cărţi şi am învăţat multe lucruri pe care voi nu puteaţi să mi le învăţaţi. Însă acele lucruri pe care le-am învăţat de la voi încă sunt cele mai preţioase şi importante; sprijină şi dau căldură multor altora pe care le-am învăţat după aceea, în atâţia şi atâţia ani». Din aceste profunde rădăcini din Bergamo înfloreşte preferinţa sa - arătată lumii de Papa - de a privi aspectele pozitive, mai mult decât pe cele negative şi să se considere, în raporturile cu ceilalţi, mai mult ceea ce uneşte decât ceea ce desparte. O bergamanescitate care determină umanitatea sa şi spiritualitatea sa devine răbdare în dificultăţi, sobrietate în folosirea lucrurilor, statornicie şi încredere. Aceeaşi bergamanescitate care genera înţelegere senină în numeroasa familie patriarhală Roncalli, cu disponibilitatea de a împărtăşi cu cei mai săraci acel puţin care se deţinea. Era «şcoala din curte» care învăţa să se privească viaţa şi viitorul cu optimism şi să se ia în considerare persoanele cu stimă şi încredere. Privind la acest rod al ţinutului nostru, suntem stimulaţi să ne întoarcem la rădăcinile noastre şi mai ales să reînnoim aceeaşi limfă de har care ne uneşte cu el".

Ştirea a fost primită cu satisfacţie de comunitatea din Bergamo şi din Sotto il Monte.

Comentariul parohului de la Sotto il Monte

În mod deosebit, interpelat de noi, aşa a răspuns monseniorul Claudio Dolcini, paroh de Sotto il Monte. "Chiar sunt bucuros şi cu mine toţi oamenii din parohia din Sotto il Monte pentru răspunsul pozitiv al Papei Francisc, venit prin Secretariatul de Stat, la cererea episcopului de Bergamo. De când sunt paroh la Sotto il Monte mai mulţi credincioşi mi-au manifestat dorinţa de a se putea bucura de prezenţa sicriului Papei Ioan la Sotto il Monte. Această dorinţă demonstrează marea devoţiune faţă de «Papa bunătăţii» care aici la Sotto il Monte se atinge cu mâna în fiecare zi. Episcopul de Bergamo, monseniorul Francesco Beschi, a primit cu mare entuziasm cererea pe care i-am manifestat-o şi imediat a pornit la lucru pentru a contacta Sfântul Scaun. Când episcopul, în zilele trecute, m-a informat că a venit de la Roma părerea pozitivă m-am emoţionat profund, şi m-a costat mult să nu pot împărtăşi ştirea cu nimeni. Astăzi, când episcopul de Bergamo a dat ştirea oficială, clopotele care sunau de sărbătoare în toate clopotniţele din Sotto il Monte, şi mulţi locuitori din Sotto il Monte mi-au destăinuit că au plâns după ce au auzit despre acest eveniment. Vom trece imediat la muncă pentru că lunile care ne desparte de această vizită aşa de importantă sunt, în afară de un timp de muncă intensă, şi un timp de mare har pentru că trecerea sicriului sfântului Ioan al XXIII-lea la Sotto il Monte poate să fie ocazie de credinţă mai mare pentru cei din Sotto il Monte şi pentru pelerini".

Precedentul sfântului Pius al X-lea

În iunie 1954, după canonizarea lui Pius al X-lea, tocmai viitorul Ioan al XXIII-lea, pe atunci patriarhul de Veneţia, Angelo Giuseppe Roncalli, care din Torreglia, în numele episcopatului din Triveneto, a fost cel care a cerut "oficial lui Pius al XII-lea" să permită ca "sfintele rămăşiţe pământeşti" ale sfântului Pius al X-lea să poată trece "prin punctele principale ale regiunii Veneto". După câteva zile, monseniorul Montini îi comunica primirea favorabilă a cererii şi, foarte fericit, Roncalli se grăbea să dea de ştire diecezei, cu o scurtă scrisoare din 24 iunie, ajungând să anunţe că "întoarcerea lui Pius al X-lea va avea loc cu siguranţă după jumătatea lunii septembrie". În realitate, faptele s-au petrecut în mod diferit. Dacă în iulie, patriarhul era sigur de realizarea iminentă a proiectului, în august au venit dificultăţi insurmontabile - legate de temerile unei "descompuneri" a trupului în sicriu - depăşite abia după cinci ani: aşadar, permisiunea a avut loc numai după cinci ani purtând semnătura lui Ioan al XXIII-lea şi pelerinajul la Veneţia a avut loc în primăvara anului 1959.

(După Vatican Insider, 27 iunie 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 13.