Ciugheş: Funeraliile părintelui Alixandru Gabor

Înmormântarea pr. Alixandru Gabor, trecut la Domnul în ziua de 16 iunie, în Spitalul "Sfânta Scolastica" din Cassino (Italia), a avut loc joi, 22 iunie 2017, la Ciugheş, localitatea natală. Liturghia a fost prezidată de PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureşti. Au participat aproape 40 de preoţi şi mulţi credincioşi din sat şi din localităţile învecinate.

Trupul neînsufleţit a fost depus mai întâi în biserica din Vallemaio (Dieceza de Sora-Aquino-Pontecorvo) - Italia. Aici marţi, 20 iunie, ora 11.00, episcopului locului, Gerardo Antonazzo, şi mai mulţi preoţi (printre care Pavel Gabor - fratele - Veniamin Aenăşoaei şi Pius Miclăuş) au celebrat o Liturghie, cu participarea primarului, a copiilor, a corului şi a credincioşilor din parohie, unii dintre ei dând mărturie despre activitatea părintelui Alixandru la finalul celebrării. În această localitate pr. Alixandru a slujit zece ani, urmându-le preoţilor Veniamin Aenăşoaiei şi Gabriel Popa.

"Ne uneşte în această celebrare, a spus ep. Antonazzo, rugăciunea unanimă, împreună cu credinţa, întărită de mărturia care ne-a unit cu iubitul părinte Alixandru... Îi mulţumim Domnului că ni l-a dat. Cu siguranţă, timpul ne va ajuta să înţelegem mai bine. Imaginea Bunei-Vestiri care domină acest altar ne aminteşte că este un anunţ cu privire la Viaţă. Ei bine, şi moartea devine proclamare a Vieţii: când încredinţăm trupul pământului îl încredinţăm Vieţii, pentru că, devenind praf, acel pământ devine sânul unei vieţi depline... În spatele unui caracter, probabil, solitar, puţin rezervat, vă pot spune că dragostea lui pentru comunitate nu a fost mică. De fiecare dată când îl întâlneam şi îl întrebam «Ce mai faci?», îmi răspundea mereu «Bine», ca şi cum ar fi vrut să-l asigure pe episcop de stabilitatea slujirii sale în folosul comunităţii. S-ar putea să fi fost uneori acele lucruri umane, cum ar fi disconforturi, mici neînţelegeri, ca în toate familiile, dar nimeni nu a pus la îndoială vreodată dedicarea lui pentru comunitate. Aceasta a fost prezentă şi în ultimele cuvinte: când l-am vizitat în spital la terapie intensivă, gândurile erau îndreptate spre comunitate. Să-i cerem Domnului noi vocaţii la preoţie pentru slujirea comunităţii".

Sicriul cu trupul neînsufleţit al răposatului a fost transportat la Ciugheş, fiind depus în biserica parohială începând cu miercuri, 21 iunie, ora 23,30. Credincioşii au privegheat şi s-au rugat.

Joi, 22 iunie, celebrarea prezidată de PS Cornel Damian a început la ora 11.00. În altar a stat fratele părintelui Alixandru, Pavel Gabor, OFMConv. Au concelebrat 18 colegi de-ai părintelui răposat din seria 1989 (alţi doi au transmis mesaje), părinţi franciscani - foşti studenţi la Seminarul din Roman, preoţi din parohiile vecine şi preoţi consăteni. Biserica era plină cu credincioşi. Rude ale părintelui Gabor, printre care şi mama, au stat în apropierea sicriului închis, înconjurat de flori şi coroane.

Lecturile au fost proclamate de doi nepoţi de-ai părintelui Alixandru. Cântarea a fost animată de la cor de părintele paroh Anton Egner, care a cântat şi la orgă.

În cadrul predicii, predicatorul a amintit de faptul că în urmă cu 28 de ani pr. Alixandru împreună cu un alt preot celebrau prima Liturghie în satul natal. Erau primii preoţi din Ciugheş. Atunci credincioşii i-au cântat: "Bine aţi venit în mijlocul nostru..." şi "Cu suflet iubitor vei osteni, / Dar va veni o zi / Când te vei odihni"; azi, când a venit ziua odihnei, l-au primit din nou acasă cu cântare de psalmi şi rugăciune. S-a vorbit despre ultima predică pe care o ţine părintele Alixandru în care transmite că dincolo poate urma pentru toţi "ceva mai bun" dacă îşi vor lega viaţa de Cristos, cruce, Scriptură şi rugăciune. Al doilea gând a fost pentru copii, adolescenţi şi tineri, fiind îndemnaţi să se gândească dacă nu este momentul ca cineva să-i ia locul părintelui care nu mai poate să ducă evanghelia mai departe, păstrând în memorie că vocaţia părintelui Alixandru a înflorit în locurile unde părinţii şi bunicii povesteau despre pr. Vasile Gabor care a murit nu departe de Ciugheş la vârsta de 35 de ani (26 noiembrie 1954), după ce a fost ascuns de familia dascălului Zaharia cinci ani şi şase luni într-un bordei săpat în pământ, mereu urmărit de Securitate.

PS Cornel Damian, la finalul Liturghiei, după ce a salutat întreaga comunitate, exprimând compasiunea sa, a subliniat că pr. Alixandru era încardinat în Arhidieceza de Bucureşti şi a transmis gândul de comuniune al ÎPS Ioan Robu, al PS Petru Gherghel, al PS Aurel Percă şi al PS Anton Coşa. De asemenea, a subliniat că, întâlnindu-l cu un an în urmă, a descoperit pe chipul părintelui împlinire, pace şi seninătate, deşi urmele bolii erau vizibile.

Părintele Alixandru Gabor se considera "un boţ de lut din Lunca Ciugheş". Textele care i-au călăuzit viaţa au fost cele alese în ziua sfinţirii ca preot: "Tu eşti Fiul meu, eu astăzi te-am născut" (Ps 2,7); "Iată vin, Doamne, ca să fac voia ta" (Evr 10,7). La întrebarea "Ce verset din Biblie te va călăuzi în 2017?" sau "Ce cuvinte înţelepte din Biblie vor deveni călăuzele tale în acest an?", părintele a răspuns: "Domnul este lumina şi mântuirea mea: de cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieţii mele: de cine să-mi fie frică? (Ps 27,1)".

După celebrarea sfintei Liturghii, părintele decedat a fost purtat în procesiune spre cimitir. A fost aşezat în partea din vale lângă zidul capelei. Pe crucea de fier este notat: "Pr. Gabor V. Alixandru / Năs. 5 sep. 1962 / Dec. 16 iunie 2017".

Înainte de a trece la cele veşnice, pr. Alixandru primele zile din luna iunie nu a putut să celebreze, apoi începând cu 4 iunie a fost internat în spital 12 zile, fiind diagnosticat, printre altele, cu bronhopneumonie. S-au păstrat ultimele mesaje dinainte de a intra în spital:

26 mai 2017, ora: 5,37: "Bună dimineaţa! Azi e mai 26 ale lui 2017. Această nouă şi minunată auroră de zi este o promisiune a vieţii veşnice: într-adevăr, cum după o noapte de somn ne-am trezit la o nouă zi, la fel după noaptea morţii ne vom trezi la viaţa veşnică. Spre slava lui Dumnezeu, creator şi Tată. Aleluia".

27 mai 2017: Bună dimineaţa şi-o inimă bună! Cea mai curajoasă decizie a dimineţii este aceea de a fi bun şi gentil toată ziua".

28 mai 2017: "Doamne, această zi care-ţi oferă ultimele minute ale sale a fost duminică. Îţi mulţumesc pentru această zi minunată petrecută împreună cu tine; datorită acestui eveniment simt că am deja forţa necesară de a primi de la tine o altă nouă săptămână de viaţă, de lucru, de har şi de bucurie pentru că tu eşti prezent în viaţa şi-n activitatea mea".

29 mai 2017: "După o duminică în întregime dăruită Domnului a venit şi bucuria de a începe o nouă zi (şi-o nouă săptămână) ca pe o nouă creaţie. Mulţumesc, Doamne, pentru toate binecuvântările tale".

30 mai 2017: "Sunt după-amiezi lente, după-amiezi normale şi mai sunt după-amiezi ca cea de azi: ai voi să nu se mai sfârşească niciodată".

Într-adevăr, "după noaptea morţii ne vom trezi la viaţa veşnică. Spre slava lui Dumnezeu, creator şi Tată. Aleluia".

Pr. Cornel Cadar

*

Gânduri publicate în Almanahul "Presa Bună"

Setea de viaţă
A-nnoptat, Doamne, - suspină oul
în cuibu-i de nisip -
soarele nu mă mai încălzeşte,
iar nisipu-a devenit rece şi trist...
un animal crud mi-a răpus mama
şi-am rămas singur, Doamne, - suspină
puiul flămând - mi-e foame şi nimeni de grijă nu-mi poartă...
Azi în furtună mi-am rupt aripa
- suspină pasărea căzută la pământ -
şi, Doamne, de-atuncea mi-e poftă de zbor,
de noapte mi-e teamă
şi-mi este atât de foame
şi-atât de sete...
S-a prăvălit piatra, Doamne,
şi-am rupt un picior - mugeşte cerbul,
târându-se numai pe trei -
şi tristă mi-e inima că nu pot
din piatră-n piatră
până pe culme să salt...
Mi-am înţepat laba - mormăie
ursu-amărât -
şi nu pot în smidă să merg
fragi, zmeură sau mure
spre hrană să-mi strâng...
Mi-am, Doamne,... Mi-am - hohote-n
plâns dureros omul -
mi-am rătăcit idealul;
s-au frânt-am elanul;
pierdut-am credinţa
sau cale-am greşit...
Şi ce sete-mi este de viaţă
căci simt
că n-o am din plin...
Pr. Alexandru Gabor
*

Plânsul-rugăciunea celui minţit de mass-media
Doamne, când citesc ziarele sau revistele,
când ascult radioul sau televizorul,
cu amărăciune crescândă îmi dau seama
că ştirile sunt instrumentalizate, manipulate...
Se spun şi se scriu lucruri contradictorii,
se propagă drept adevăr şi se jură
asupra a ceea ce nu este decât acoperire de interese
sau gândirea unora din cei sus puşi...
cuvântul tău, Doamne, e adevărul,
înţelepciunea şi judecata dreaptă;
adevăr curăţat în focul suferinţei istoriei,
de toate generaţiile celor oprimaţi...
Cuvântul tău face să tremure cei puternici:
care-ncearcă să-l sufoce-n fiecare zi
cu milioanele lor de cuvinte deşarte,
cu slogane scrise în mai multe limbi.
Cuvântul tău, Doamne, e călăuza noastră
în pălăvrăgeala mass-mediei de mincinoşi,
care, fără milă,
ne bombardează în fiecare zi
pentru a crea nesiguranţă şi frică...
Cuvântul tău de carne şi istorie
rămâne singura cale
a celor ce caută dreptatea,
adevăr care ne eliberează
şi ne învaţă cele drepte,
hrana care ne întăreşte viaţa.
Pr. Alexandru Gabor

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 22 iunie: Ciugheş: Funeraliile pr. Alixandru Gabor

lecturi: 65.