Papa Francisc: Audienţă acordată participanţilor la întâlnirea promovată de Federaţia Europeană a Asociaţiilor Familiale Catolice (FAFCE) (1 iunie 2017)

Iubiţi fraţi şi surori,

Dragi familii care aparţineţi acestei Federaţii, care împlineşte douăzeci de ani, vă salut cu afect şi îi mulţumesc preşedintelui Antoine Renard pentru cuvintele sale respectuoase.

Douăzeci de ani sunt puţini pentru a trasa un bilanţ, însă este cu siguranţă un timp propice pentru a-i mulţumi Domnului pentru vitalitatea şi entuziasmul muncii pe care o duceţi înainte în angajarea voastră zilnică. Această realitate asociativă, "tânără" în spiritul şi în istoria sa, este chemată să contagieze altele în slujba familiilor, pentru ca Europa să continue să aibă drept cea mai preţioasă comoară a sa familia. Imaginea "comorii" a fost prezentă în întâlnirea de ieri care v-a reunit la Roma, familii din multe ţări din Europa. Este o imagine care reflectă foarte bine stima pe care trebuie s-o avem toţi faţă de familie. De fapt, familiile nu sunt piese de muzeu, ci prin intermediul lor se concretizează darul, în angajarea reciprocă şi în deschiderea generoasă faţă de copii, precum şi în slujirea adusă societăţii. În acest mod, familiile sunt ca plămadă care ajută să crească o lumea mai umană, mai fraternă, unde nimeni să nu se simtă refuzat sau abandonat.

1. Activitatea voastră multiformă se rezumă în slujirea integrală adusă familiei, celulă fundamentală a societăţii, aşa cum am amintit recent şi autorităţilor din Uniunea Europeană cu ocazia aniversării a 60 de ani a Tratatelor de la Roma. Munca voastră, atât în sectorul eclezial cât şi în sectorul civil, ar putea să pară că răspunde la exigenţe diferite şi disparate. Dar în realitate răspunde în slujba veştii bune care este familia. În Amoris laetitia am voit să scot în evidenţă cum pornind de la familie putem face concretă dăruirea prin frumuseţea şi bucuria iubirii reciproce. Din această perspectivă, activitatea voastră ar trebui să fie acea referinţă care aminteşte tuturor că nu există aliat mai bun pentru progresul integral al societăţii decât favorizarea prezenţei de familii în ţesutul social. De fapt, rămâne actual că familia este baza societăţii şi continuă să fie structura cea mai adecvată pentru a asigura persoanelor binele integral necesar pentru dezvoltarea lor permanentă. Am voit să evidenţiez cum unitatea tuturor membrilor familiei şi angajarea solidară a ei cu întreaga societate sunt aliaţi ai binelui comun şi ai păcii, şi în Europa.

Familia este relaţia interpersonală prin excelenţă deoarece este o comuniune de persoane. Căsătorie, paternitate, maternitate, filiaţie şi fraternitate fac posibil ca orice persoană să fie introdusă în familia umană. Modul de a trăi aceste relaţii este dictat de comuniune, motor al adevăratei umanizări şi al evanghelizării. De aceea, astăzi mai mult ca oricând se vede necesară o cultură a întâlnirii, în care să se valorizeze unitatea în diferenţă, reciprocitatea, solidaritatea între generaţii. Acest "capital familial" este chemat să impregneze relaţiile economice, sociale şi politice ale continentului european. Stilul familial pe care voi vă propuneţi să-l răspândiţi nu este supus nici unei ideologii contingente, ci se bazează pe demnitatea inviolabilă a persoanei. Şi pe baza acestei demnităţi Europa va putea să fie realmente o familie de popoare (cf. Discurs la Parlamentul European, Strasbourg, 25 noiembrie 2014).

2. Crize de diferite tipuri apar actualmente în Europa, inclusiv în instituţia familială. Însă crizele sunt stimulente pentru a lucra mai mult şi mai bine cu încredere şi speranţă.

Cunosc iniţiativele voastre pentru a promova politici concrete în favoarea familiei în sectorul economic şi de muncă dar nu numai, care tind să procure un loc de muncă demn şi adecvat pentru toţi, în special pentru tineri care în multe regiuni ale Europei suferă datorită plăgii şomajului. În aceste iniţiative ca şi în altele care ating direct domeniul legislativ, trebuie să prevaleze mereu atenţia faţă de respectarea şi faţă de demnitatea fiecărei persoane. În acest sens, în cultura întâlnirii este prezentă mereu o atitudine de dialog în care ascultarea este necesară mereu. Dialogul vostru să fie bazat mereu pe fapte, mărturii, experienţe şi stiluri de viaţă care să vorbească mai bine decât discursurile şi iniţiativele voastre. De acest lucru nu se poate face abstracţie pentru rolul de prim plan la care predecesorul meu sfântul Ioan Paul al II-lea chema familiile (Familiaris consortio, 44).

În special patru crize străbat Europa în acest moment: cea demografică - iarna demografică -, cea migratoare, cea de muncă şi cea educativă. Aceste crize ar putea găsi orizonturi pozitive tocmai în cultura întâlnirii, acolo unde diferiţi actori sociali, economici şi politici se unesc pentru a desena politici în favoarea familiei. În aceste patru domenii voi vă străduiţi deja să propuneţi răspunsuri pe măsura familiei, văzând în ea o resursă şi un aliat pentru persoană şi pentru mediul său. În acest sens, misiunea voastră va fi de multe ori aceea de a provoca un dialog constructiv cu diferiţii actori din scenariul social, fără a ascunde identitatea voastră creştină, dimpotrivă, această identitate vă va face să vedeţi mereu dincolo de aparenţă şi de clipă. Aşa cum bine aţi evidenţiat, cultura clipei aminteşte de o educaţie pentru ziua de mâine.

3. Pentru a face această muncă angajantă familia nu poate să rămână izolată ca o monadă, are nevoie să iasă din ea însăşi, are nevoie să dialogheze şi să-i întâlnească pe ceilalţi pentru a da viaţă unei unităţi care să nu fie uniformitate şi care să genereze progresul şi binele comun.

Dragi familii, aţi primit mult de la strămoşii voştri. Ei sunt amintirea permanentă care trebuie să ne determine să punem înţelepciunea inimii şi nu numai tehnica în crearea de iniţiative cu privire la familie şi pentru familie. Ei sunt amintirea, iar generaţiile tinere sunt responsabilitatea care se află în faţa voastră. Cu această înţelepciune, de exemplu, slujirea voastră adusă sacralităţii vieţii se concretizează în alianţa dintre generaţii; se concretizează în slujirea tuturor, în special a celor mai nevoiaşi, a persoanelor cu dezabilităţi, a orfanilor; se concretizează în solidaritatea cu migranţii; se concretizează în arta răbdătoare de a educa, artă care vede fiecare tânăr ca subiect vrednic de toată iubirea familială; se concretizează în dreptul la viaţă al celui care trebuie să se nască şi care încă nu are glas; se concretizează în condiţii de viaţă demne pentru bătrâni.

Munca de făcut este multă şi complexă. De aceea, numai întărind asociaţia voastră şi invitând alte familii să se asocieze misiunea devine mai puţin istovitoare, pentru că unirea face puterea. Vă va reveni adesea să fiţi fermentul care îi învaţă pe alţii să lucreze împreună respectând diferenţele şi particularităţile legitime.

4. În sfârşit, vă încurajez să dezvoltaţi cu creativitate noi metode şi resurse pentru ca familia să poată exercita, atât în domeniul eclezial cât şi în cel civil, tripla misiune de sprijinire a noilor generaţii, de însoţire pe drumurile de atâtea ori accidentate ale vieţii şi de călăuză care să arate referinţe de valori şi de semnificaţii pe drumul de fiecare zi. Această triplă misiune poate să fie o contribuţie specifică pe care Federaţia voastră, cu slujirea sa zilnică, o oferă familiilor din Europa.

Vă binecuvântez şi vă însoţesc cu rugăciunea mea, prin mijlocirea Sfintei Familii de la Nazaret. Şi voi, vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Mulţumesc.

Francisc

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
 

lecturi: 10.