PELERINAJUL SFÂNTULUI PĂRINTE FRANCISC
LA SANCTUARUL STĂPÂNEI NOASTRE DE LA FATIMA
cu ocazia centenarului apariţiilor Sfintei Fecioare Maria la Cova da Iria

(12-13 mai 2017)

Salutul Sfântului Părinte adresat bolnavilor la sfârşitul sfintei Liturghii

Piaţa Sanctuarului, Fátima

Sâmbătă, 13 mai 2017

Iubiţi fraţi şi surori bolnavi,

Aşa cum am spus în omilie, Domnul ne precede întotdeauna: când trecem printr-o cruce, El deja a trecut prin ea înainte. În Pătimirea sa, El a luat asupra sa toate suferinţele noastre. Isus ştie ce înseamnă durerea, ne înţelege, ne mângâie şi ne dă forţa, aşa cum i-a făcut sfântului Francisc Marto şi sfintei Iacinta, sfinţilor din toate timpurile şi locurile. Mă gândesc la apostolul Petru, înlănţuit în închisoarea din Ierusalim, în timp ce toată Biserica se ruga pentru el. Şi Domnul l-a mângâiat pe Petru. Iată misterul Bisericii: Biserica îi cere Domnului să-i mângâie pe cei suferinzi ca voi şi El vă mângâie, chiar şi în ascuns; vă mângâie în intimitatea inimii şi vă mângâie cu tăria.

Dragi pelerini, în faţa ochilor noştri îl avem pe Isus ascuns dar prezent în Euharistie, aşa cum îl avem pe Isus ascuns dar prezent în rănile fraţilor noştri şi surorilor noastre bolnavi şi suferinzi. Pe altar, noi adorăm Trupul lui Isus; în aceşti fraţi, noi găsim rănile lui Isus. Creştinul îl adoră pe Isus, creştinul îl caută pe Isus, creştinul ştie să recunoască rănile lui Isus. Astăzi Fecioara Maria ne repetă nouă tuturor întrebarea pe care a pus-o, în urmă cu o sută de ani, păstoraşilor: "Vreţi să vă oferiţi lui Dumnezeu?". Răspunsul - "Da, vrem!" - ne dă posibilitatea de a înţelege şi a imita viaţa lor. Au trăit-o, cu tot ce avea bucurie şi suferinţă, într-o atitudine de oferire adusă Domnului.

Dragi bolnavi, trăiţi viaţa voastră ca un dar şi spuneţi-i Sfintei Fecioare Maria, ca păstoraşii, că vreţi să vă oferiţi lui Dumnezeu cu toată inima. Nu vă consideraţi numai destinatari ai solidarităţii caritative, ci simţiţi-vă părtaşi cu titlu deplin de viaţa şi de misiunea Bisericii. Prezenţa voastră tăcută dar mai elocventă decât multe cuvinte, rugăciunea voastră, oferirea zilnică a suferinţelor voastre în unire cu acelea ale lui Isus răstignit pentru mântuirea lumii, acceptarea răbdătoare şi chiar bucuroasă a condiţiei voastre sunt o resursă spirituală, un patrimoniu pentru fiecare comunitate creştină. Nu vă ruşinaţi să fiţi o comoară preţioasă a Bisericii.

Isus va trece pe lângă voi în Preasfântul Sacrament pentru a vă manifesta apropierea sa şi iubirea sa. Încredinţaţi-i durerile voastre, suferinţele voastre, oboseala voastră. Bazaţi-vă pe rugăciunea Bisericii, care din orice parte se înalţă către cer pentru voi şi cu voi. Dumnezeu este Tată şi nu vă va uita niciodată.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.