Papa Francisc: Regina Coeli (17 aprilie 2017)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

În această zi de luni de sărbătoare, numită "Lunea Îngerului", liturgia face să răsune vestea Învierii proclamată ieri: "Cristos a înviat, aleluia!". În textul evanghelic de astăzi putem percepe ecoul cuvintelor pe care îngerul le-a adresat femeilor venite la mormânt: "Mergeţi în grabă şi spuneţi discipolilor lui: «A înviat din morţi»" (Mt 28,7). Simţim ca adresată şi nouă invitaţia de a fi "în grabă" şi de "a merge" să vestim bărbaţilor şi femeilor din timpul nostru acest mesaj de bucurie şi de speranţă. De speranţă sigură, pentru că de când, din zorii celei de-a treia zi, Isus răstignit a înviat, ultimul cuvânt nu mai este al morţii, ci al vieţii! Pentru aceasta repetăm atât de mult: "Cristos a înviat". Pentru că în El mormântul a fost învins, s-a născut viaţa.

În virtutea acestui eveniment, care constituie adevărata noutate a istoriei şi a cosmosului, suntem chemaţi să fim bărbaţi şi femei noi conform Duhului, afirmând valoarea vieţii. Există viaţa! Asta înseamnă deja a începe să înviem! Vom fi bărbaţi şi femei ai învierii, bărbaţi şi femei ai vieţii, dacă, în mijlocul evenimentelor care zbuciumă lumea - există atâtea astăzi -, în mijlocul mondenităţii care îndepărtează de Dumnezeu, vom şti să facem gesturi de solidaritate, gesturi de primire, să alimentăm dorinţa universală a păcii şi aspiraţia la un mediu liber de degradare. Este vorba despre semne obişnuite şi umane, dar care, susţinute şi însufleţite de credinţa în Domnul Înviat, dobândesc o eficacitate cu mult superioară capacităţilor noastre. Şi asta este aşa. Da, pentru că Cristos este viu şi activ în istorie prin intermediul Duhului său Sfânt: răscumpără mizeriile noastre, ajunge la orice inimă umană şi redă speranţă oricui este oprimat şi suferind.

Fecioara Maria, martoră tăcută a morţii şi a învierii fiului său Isus, să ne ajute să fim semne limpezi ale lui Cristos înviat în mijlocul evenimentelor din lume, pentru ca aceia care sunt în suferinţă şi în dificultăţi să nu rămână victime ale pesimismului şi înfrângerii, ale resemnării, ci să găsească în noi atâţia fraţi şi surori care le oferă sprijin şi mângâiere. Mama noastră să ne ajute să credem cu tărie în învierea lui Isus: Isus a înviat, este viu aici, între noi, şi acesta este un minunat mister de mântuirea cu capacitatea de a transforma inimile şi viaţa. Şi să mijlocească îndeosebi pentru comunităţile creştine persecutate şi oprimate care sunt astăzi, în atâtea părţi ale lumii, chemate la o mărturie mai dificilă şi curajoasă.

Şi acum, în lumina şi în bucuria Paştelui, ne adresăm ei cu rugăciunea care timp de cincizeci de zile, până la Rusalii, ia locul rugăciunii Angelus.

Regina caeli...

Francisc

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
 

lecturi: 8.