Huang Jiefu: "În Vatican este prietenie faţă de poporul chinez"

De Gianni Valente

"Suntem cu adevărat mulţumiţi că am avut posibilitatea de a lua parte la acest summit în Vatican. Ne-am simţit imediat ca prieteni vechi, chiar dacă înainte nu ne cunoşteam". Huang Jiefu, preşedinte al Comitetului naţional chinez pentru donarea şi transplantul de organe, nu ascunde satisfacţia şi faţă de participarea "reuşită" a delegaţiei chineze (compusă din el şi din profesorul Wang Haibo) la summit-ul despre traficul de organe şi despre turismul transplantelor, desfăşurat în Vatican la 7 şi 8 februarie 2017, la iniţiativa Academiei Pontificale de Ştiinţe. Tocmai invitaţia vaticană adresată celor doi studioşi a intrat în vizorul grupurilor care acuză aparatele chineze că ar continua să acopere sau chiar să promoveze practici condamnabile din punct de vedere etic pentru transplantul de organe reprobabile din punct de vedere etic. Huang este convins că a reuşit să arate în manieră convingătoare paşii înainte făcuţi de China în lupta împotriva traficului de organe. Şi acest lucru explică recunoştinţa sa: "În Vatican" spune el la Vatican Insider "am simţit prietenia faţă de noi, faţă de poporul chinez şi faţă de guvernul său".

Cum v-aţi simţit primiţi? Mai multă neîncredere sau mai multă încurajare de a continua pe drumul început?

Nu trebuie să vă explic eu asta, deja se ştia că Vaticanul, invitându-ne pe noi, va suferi o mare presiune de la grupuri care continuă să atace China cu privire la chestiunea transplanturilor de organe. Lor le era teamă că participarea noastră va arăta lumii cu sunt lucrurile cu adevărat. Eu cred că Academia Pontificală şi papa au ales lucrul corect. Pentru că au ascultat şi au recunoscut rezultatele pe care le obţinem în ţara noastră pe acest teren, atestate şi de atâţia experţi care nu sunt chinezi. În timpul summit-ului, unul dintre participanţi mi-a supus din nou temele folosite de acele grupuri care contestă China. Eu am răspuns cu date obiective şi acea persoană nu a contrarăspuns.

Ce impresie aţi avut despre oficialii Sfântului Scaun şi despre spiritul care îi determină?

Ne-au primit cu mare prietenie şi ne-au oferit o importantă tribună pentru a face să ajungă glasul Chinei în toată lumea. Cancelarul Academiei Pontificale, Marcelo (episcopul Sánchez Sorondo, n.r.), a fost foarte gentil cu noi. I-am dăruit un mic gând, un timbru de piatră cu numele său chinez şi am adus unul şi pentru papa Francisc. Când l-am salutat pe Marcelo, urmând obiceiul chinez, l-am invitat să vină în China. El a spus că doreşte mult să vină, dar trebuie să aibă o invitaţie oficială. Eu, fiind chirurg, sper să pot favoriza acest proiect.

Ce contribuţie poate veni la strategiile împotriva traficului de organe de la o figură spirituală, şi nu politică, precum cea a papei Francisc?

În acest summit am văzut că atât China cât şi Vaticanul fac parte din aceeaşi mare familie mondială. Papa este la conducerea unui miliard şi 300 de milioane de credincioşi. Eu nu sunt credincios, dar stimez misiunea sa în Biserică. Referitor la rolul pe care Papa poate să-l aibă în cauza împotriva traficului de organe şi turismul transplantelor, amintesc că tocmai el a definit acest trafic ca o nouă formă de sclavie, şi este vorba despre o definiţie foarte potrivită. Cred că declaraţia finală a summit-ului va putea constitui un punct de referinţă important şi pentru a dezvolta sistemul legal al donărilor spontane ale organelor şi astfel să favorizeze practici etice în domeniul transplantelor.

Dar în China există cu adevărat indicii obiective că se schimbă lucrurile?

Printre motivele pentru care am fost invitaţi este tocmai intenţia de a cunoaşte şi de a face cunoscute rezultatele pe care le-am obţinut în acest domeniu. În China, tehnica transplanturilor este foarte avansată. În trecut exista o zonă cenuşie, pentru că era permis să se preleveze organele celor condamnaţi la moarte. Regulile prevedeau ca să existe consensul lor pentru prelevare, însă China este mare şi există unii care puteau încălca legea. Astfel China a devenit o ţintă a turismului transplanturilor. Însă în ultimii ani am realizat un drum graţie atâtor reforme, susţinute de Ministerul Sănătăţii şi de Crucea Roşie. Este combătută vânzarea-cumpărarea de organe, însă populaţia trebuie să fie sensibilizată cu privire la opţiunea donării voluntare. Cultura tradiţională din China apare refractară faţă de practica donării de organe, şi totuşi obţinem progrese. În 2015 au fost date regulamentele care interzic să se folosească organe prelevate de la cei executaţi. De atunci, singura modalitate de a găsi organele este aceea a donării voluntare. În 2015 am avut 4080 de cazuri de donare voluntară, ajungând în termeni absoluţi pe locul al doilea în clasamentul ţărilor cu numărul cel mai mare de donatori voluntari de organe.

(După Vatican Insider, 10 februarie 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.