Discursul Sfântului Părinte Francisc adresat participanţilor la cursul despre procesul matrimonial (25 februarie 2017)

Iubiţi fraţi,

Sunt bucuros să vă întâlnesc la sfârşitul cursului de formare pentru parohi, promovat de Rota Romana, despre noul proces matrimonial. Îi mulţumesc decanului şi prodecanului pentru angajarea lor în favoarea acestor cursuri de formare. Ceea ce s-a discutat şi s-a propus în Sinodul Episcopilor despre tema "Căsătoria şi familia" a fost receptat şi integrat în mod organic în exortaţia apostolică Amoris laetitia şi tradus în norme juridice oportune conţinute în două documente specifice: motu proprio Mitis Iudex şi motu proprio Misericors Iesus. Este un lucru bun că voi parohii, prin aceste iniţiative de studiu, puteţi aprofunda această materie, pentru că mai ales voi sunteţi cei care trebuie s-o aplicaţi concret în contactul zilnic cu familiile.

În cea mai mare parte a cazurilor voi suntem primii interlocutori ai tinerilor care doresc să formeze o nouă familie şi să se căsătorească în sacramentul Căsătoriei. Şi tot vouă vi se adresează mai mult acei soţi care, din cauza problemelor serioase în relaţia lor, se află în criză, au nevoie să reînsufleţească credinţa şi să redescopere harul sacramentului; şi în anumite cazuri cer indicaţii pentru a iniţia un proces de nulitate. Nimeni nu cunoaşte mai bine decât voi şi nu este în contact cu realitatea ţesutului social din teritoriu, experimentând complexitatea sa variată: uniri celebrate în Cristos, uniri de fapt, uniri civile, uniri eşuate, familii şi tineri fericiţi şi nefericiţi. Voi sunteţi chemaţi să fiţi însoţitori de călători ai fiecărei persoane şi ai fiecărei situaţii pentru a mărturisi şi a susţine.

Înainte de toate să fie grija voastră de a mărturisi harul sacramentului Căsătoriei şi binele primordial al familiei, celulă vitală a Bisericii şi a societăţii, prin proclamarea că o căsătorie între un bărbat şi o femeie este semn al unirii nupţiale dintre Cristos şi Biserică. Această mărturie o realizaţi concret atunci când îi pregătiţi pe logodnici la căsătorie, făcându-i conştienţi de semnificaţia profundă a pasului pe care urmează să-l facă, şi când însoţiţi cu grijă tinerele cupluri, ajutându-le să trăiască în lumini şi în umbre, în momentele de bucurie şi în cele de trudă, forţa divină şi frumuseţea căsătoriei lor. Dar eu mă întreb câţi dintre aceşti tineri care vin la cursurile prematrimoniale înţeleg ce înseamnă "căsătorie", semnul unirii lui Cristos şi a Bisericii. "Da, da" - spun da, dar înţeleg asta? Au credinţă în asta? Sunt convins că este nevoie de un adevărat catecumenat pentru sacramentul Căsătoriei şi nu să se facă pregătire cu două sau trei reuniuni şi apoi să se meargă înainte.

Nu încetaţi să amintiţi mereu soţilor creştini că în sacramentul Căsătoriei Dumnezeu, ca să spunem aşa, se oglindeşte în ei, imprimând imaginea sa şi caracterul de neşters al iubirii sale. De fapt, căsătoria este icoană a lui Dumnezeu, creată pentru noi de către El, care este comuniune perfectă a celor trei Persoane a Tatălui, a Fiului şi a Duhului Sfânt. Iubirea lui Dumnezeu Unul şi Întreit şi iubirea dintre Cristos Biserică mireasa sa să fie centrul catehezei şi evanghelizării matrimoniale: prin întâlniri personale sau comunitare, programate sau spontane, nu încetaţi să arătaţi tuturor, în special soţilor, acest "mister mare" (cf. Ef 5,32).

În timp ce oferiţi această mărturie, să fie grija voastră şi a-i susţine pe cei care şi-au dat seama de faptul că unirea lor nu este o adevărată căsătorie sacramentală şi vor să iasă din această situaţie. În această operă delicată şi necesară faceţi în aşa fel încât credincioşii voştri să vă recunoască nu atât ca experţi în acte birocratice sau în norme juridice, ci ca fraţi care se pun într-o atitudine de ascultare şi de înţelegere.

În acelaşi timp, deveniţi aproapele, cu stilul propriu al Evangheliei, în întâlnirea şi în primirea acelor tineri care preferă să convieţuiască fără să se căsătorească. Ei, pe planul spiritual şi moral, sunt printre cei săraci şi cei mici, faţă de care Biserica, pe urmele Învăţătorului şi Domnului ei, vrea să fie mamă care nu abandonează ci care se apropie şi se îngrijeşte. Şi aceste persoane sunt iubite de inima lui Cristos. Să aveţi faţă de ele o privire de duioşie şi de compasiune. Această îngrijire a celor din urmă, tocmai pentru că emană din Evanghelie, este parte esenţială a operei voastre de promovare şi apărare a sacramentului Căsătoriei. De fapt, parohia este locul prin excelenţă al lui salus animarum. Aşa învăţa fericitul Paul al VI-lea: "Parohia [...] este prezenţa lui Cristos în plinătatea funcţiei sale mântuitoare. [...] este casa Evangheliei, casa adevărului, şcoala Domnului nostru" (Discurs în parohia "Gran Madre di Dio" din Roma, 8 martie 1964: Insegnamenti II [1964], 1077).

Iubiţi fraţi, vorbind recent la Rota Romana am recomandat să se facă un adevărat catecumenat al viitorilor soţi, care să includă toate etapele drumului sacramental: timpurile pregătirii la căsătorie, al celebrării sale şi al anilor imediat următori. Vouă parohilor, colaboratori indispensabili ai episcopilor, este încredinţat îndeosebi acest catecumenat. Vă încurajez să-l realizaţi în pofida dificultăţilor pe care le veţi putea întâlni. Şi cred că dificultatea cea mai mare este de a gândi sau a trăi căsătoria ca un fapt social - "noi trebuie să facem acest fapt social" - şi nu ca un adevărat sacrament, care cere o pregătire lungă, lungă.

Vă mulţumesc pentru angajarea voastră în favoarea vestirii Evangheliei familiei. Duhul Sfânt să vă ajute să fiţi slujitori ai păcii şi ai mângâierii în mijlocul sfântului popor credincios al lui Dumnezeu, în special al persoanelor mai fragile şi nevoiaşe de grija voastră pastorală. În timp ce vă cer să vă rugaţi pentru mine, din inimă binecuvântez pe fiecare dintre voi şi comunităţile voastre parohiale. Mulţumesc.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 9.