Pelerini ai păcii

Dialogul cu Bisericile ortodoxe orientale

De Gabriel Quicke

Oficial pentru secţiunea orientală de la Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor

De mai multe ori papa Francisc a exprimat preocuparea sa faţă de situaţia celor care îndură consecinţele tensiunilor şi violenţelor în multe regiuni din Orientul Mijlociu, în special în Irak şi în Siria, unde sute de mii de copii nevinovaţi, de femei şi de bărbaţi sunt victime ale conflictelor sângeroase şi unde fraţii noştri creştini, precum şi apartenenţii la alte minorităţi religioase şi etnice, nu numai că experimentează precaritatea şi dificultatea trăirii zilnice, dar sunt adesea obiect al persecuţiilor.

Pentru aceasta, Sfântul Părinte îi invită pe credincioşii creştini de diferite confesiuni să devină artizani şi pelerini ai păcii. "Să ne angajăm, cu rugăciunea şi cu acţiunea, să devenim persoane care au scos din inima lor, din cuvintele lor şi din gesturile lor violenţa, şi să construiască o comunitate nonviolentă, care se îngrijesc de casa comună" (Mesaj pentru a cincizecea Zi Mondială a Păcii, 7). Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor are contacte frecvente cu Bisericile de apartenenţă ale acestor creştini. Aici în continuare va fi prezentată o scurtă panoramă a activităţii ecumenice care implică Bisericile din Orientul Mijlociu sau care a provenit din activitatea lor misionară.

În timpul celei de-a treisprezecea întâlniri a Comisiei mixte internaţionale pentru dialogul teologic între Biserica catolică şi Bisericile ortodoxe orientale, ţinută de la 31 ianuarie la 6 februarie 2016 la Cairo, la centrul copt "Sfântul Marcu", discuţiile s-au centrat pe sacramentele iniţierii creştine. Dezvoltările acestor sacramente în cadrul tradiţiei latine, precum şi bazele scripturistice şi patristice ale botezului şi corelaţia dintre Biserică şi sacramente au fost tratate de diferiţi raportori în intervenţiile respective. Botezul a fost recunoscut ca început şi fundament al tuturor sacramentelor. O reflecţie mai aprofundată asupra acestei teme va favoriza studiul mai amplu cu privire la relaţia dintre sacramente şi Biserică.

Semnul cel mai convingător al credinţei noastre comune este conştiinţa crescândă că ceea ce ne uneşte este mai mare decât ceea ne desparte. De fapt, în virtutea botezului nostru comun, suntem mădulare ale unicului Trup al lui Cristos şi trăim deja o profundă comuniune spirituală. Graţie botezului, care uneşte pe toţi creştinii, este posibilă să redescoperim adevărata noastră fraternitate. El, care este început şi deschidere, tinde "la inserarea deplină în comunitatea euharistică" (Unitatis redintegratio, 22). A ajunge la un consens cu privire la aceste tematici ar avea cu siguranţă un impact important asupra căutării unităţii.

De la 21 la 28 ianuarie 2017, la Roma, se ţine a paisprezecea întâlnire a Comisiei mixte internaţionale pentru dialogul teologic între Biserica catolică şi Bisericile ortodoxe orientale, care va fi găzduită de Consiliul Pontifical. Membrii vor fi invitaţi să ia parte la celebrarea vesperelor prezidată de Sfântul Părinte în bazilica "Sfântul Paul din afara zidurilor", miercuri, 25 ianuarie.

Din 1989, două dialoguri paralele au loc o dată pe an în Kerala: unul cu Biserica siro-ortodoxă malankareză şi celălalt cu Biserica ortodoxă siro-malankareză. Aceste dialoguri se ocupă îndeosebi de chestiuni legate de trei tematici: istoria Bisericii, ecleziologia şi mărturia comună. Delegaţia catolică are reprezentanţi ai Sfântului Scaun şi membri din Biserici de rit diferit: latin, siro-malabarez şi catolic siro-malankarez.

Comisia mixtă pentru dialogul dintre Biserica catolică şi Biserica siro-ortodoxă malankareză s-a reunit la Centrul de spiritualitate din Manganam, Kottayam, la 12 decembrie 2016. Întâlnirea era co-prezidată de episcopul secretar al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, Brian Farrell, şi de mitropolitul Kuriakose Mar Theophilose, vicar patriarhal în Germania, Elveţia şi Austria. În cursul reuniunii, s-a discutat îndeosebi despre orientările pastorale pentru cler, despre documente cu privire la Biserica particulară şi universală, despre dezvoltările în receptarea acordului cu privire la căsătoriile mixte.

În zilele 13 şi 14 decembrie, în acelaşi loc, s-a ţinut întâlnirea Comisiei mixte pentru dialogul dintre Biserica catolică şi Biserica ortodoxă siro-malankareză, co-prezidată de monseniorul Farrell şi de mitropolitul Gabriel Mar Gregorios, preşedinte al Departamentului pentru relaţiile ecumenice al Bisericii ortodoxe siro-malankareze. Erau diferite puncte pe ordinea de zi a reuniunii, între care interpretarea patristică a Evangheliei, lecturile patristice comune pentru fiecare zi a anului, rugăciuni liturgice din tradiţia siriacă, cooperarea pastorală.

Aceste dialoguri desfăşoară un rol important în întărirea colaborării dintre Biserici la diferite niveluri - religios, cultural şi social - şi pentru binele populaţiilor locale.

Biserica asiriană din Orient îşi înfige rădăcinile sale istorice în activitatea misionară a Bisericii primare, când aceasta s-a îndreptat spre est, spre Mesopotamia şi antica Babilonie, în afara imperiului roman. Patria originară a marii părţi a credincioşilor asirieni este actualul Irak, unde este în desfăşurare de mulţi ani un conflict sângeros. Există comunităţi şi în India, în Liban, în Siria şi în Iran. Însă, din cauza repetatelor perioade de persecuţie, cea mai mare parte a credincioşilor asirieni au emigrat în Occident. Astăzi Biserica asiriană numără circa 500.000 de credincioşi şi are dieceze şi în Europa, în Statele Unite, în Canada şi în Australia. După alegerea noului catholicos-patriarh, Mar Gewargis al III-lea, în 2015, sinodul a confirmat întoarcerea la Erbil (Irak) a sediului patriarhal, care din 1940 fusese transferat la Chicago. Ca multe alte Biserici din Orientul Mijlociu, Biserica asiriană din Orient este o Biserică martiră.

Multe sunt rezultatele pozitive ale dialogului ecumenic dintre Biserica catolică şi Biserica asiriană din Orient. Sfântul papă Ioan Paul al II-lea şi patriarhul Mar Dinkha al IV-lea au semnat o Declaraţie cristologică comună la 11 noiembrie 1994. Comisia mixtă pentru dialogul teologic dintre Biserica catolică şi Biserica asiriană din Orient a avut după aceea două alte faze de dialog: una despre teologia sacramentală, cealaltă despre constituţia Bisericii. După o întrerupere, s-a decis, cu ocazia vizitei la Roma a patriarhului Mar Dinkha al IV-lea în 2014, să se reia dialogul. Dificultăţi legate de situaţia din Orientul Mijlociu şi de sănătatea catholicosului-patriarh au întârziat reluarea conversaţiilor ecumenice. Mar Dinkha al IV-lea a decedat la 26 martie 2015. Ca urmare a alegerii noului catholicos-patriarh, sinodul asirian a confirmat că vrea să continue dialogul. Mar Gewargis al III-lea a vizita Roma de la 16 la 19 noiembrie 2016 şi la 17 noiembrie a fost primit de papa Francisc, cu care a împărtăşit un moment de rugăciune în capela Redemptoris Mater. Cu această ocazie, membrii delegaţiei asiriene au fost primiţi şi la Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, unde s-a vorbit despre a doua fază a dialogului. Revitalizarea dialogului ecumenic este semn de iubire, solidaritate şi sprijin pentru această Biserică martiră.

Bisericile ortodoxe orientale, cu circa 50 de milioane de credincioşi în toată lumea, sunt conştiente de lunga lor istorie şi de supravieţuirea lor în circumstanţe adesea foarte dificile şi ostile. Ele merită respectul profund al celorlalte Biserici, al Bisericii catolice şi al Bisericilor ortodoxe.

Contactele ecumenice şi dialogul teologic cu aceste Biserici ortodoxe orientale continuă să se înmulţească şi să producă roade capabile să facă să crească ulterior comuniunea. După o mie cinci sute de ani de despărţire, rămâne oricum intact un solid fundament comun de credinţă, de doctrină şi de practică sacramentală, de autoconştiinţă eclezială. Cu înţelepciune şi cu răbdare se va putea merge în întâmpinarea darului comuniunii depline pe care fără îndoială Dumnezeu o vrea pentru toţi.

(După L'Osservatore Romano, 22 ianuarie 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 6.