Papa Francisc: Audienţa generală de miercuri 5 octombrie 2016

Călătoria apostolică în Georgia şi Azerbaidjan

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

La sfârşitul săptămânii trecute am făcut o călătorie apostolică în Georgia şi Azerbaidjan. Îi aduc mulţumire Domnului care mi-a dat aceasta şi reînnoiesc exprimarea recunoştinţei mele autorităţilor civile şi religioase din aceste două ţări, îndeosebi patriarhului întregii Georgii, Ilie al II-lea - mărturia sa mi-a făcut mult bine inimii şi sufletului - şi şeicului musulmanilor din Caucaz. O mulţumire fraternă adresez episcopilor, preoţilor, persoanelor consacrate şi tuturor credincioşilor care m-au făcut să simt afectul lor călduros.

Această călătoria a fost continuarea şi completarea aceleia efectuate în Armenia, în luna iunie. În acest mod am putut - mulţumire fie lui Dumnezeu - să realizeze proiectul de a vizita toate aceste trei ţări caucaziene, pentru a întări Biserica catolică ce trăieşte în ele şi pentru a încuraja drumul acelor populaţii spre pace şi fraternitate. Evidenţiază aceasta şi cele două motouri ale acestei ultime călătorii: pentru Georgia "Pax vobis" şi pentru Azerbaidjan "Suntem cu toţii fraţi".

Ambele ţări au rădăcini istorice, culturale şi religioase foarte vechi, dar în acelaşi timp trăiesc o fază nouă: de fapt, amândouă celebrează anul acesta a 25-a aniversare a independenţei lor, fiind o bună parte din secolul al XX-lea sub regimul sovietic. Şi în această fază ele întâlnesc multe dificultăţi în diferitele domenii ale vieţii sociale. Biserica catolică este chemată să fie prezentă, să fie aproape, în special sub semnul carităţii şi al promovării umane; şi ea încearcă să facă aceasta în comuniune cu celelalte Biserici şi comunităţi creştine şi în dialog cu celelalte comunităţi religioase, având certitudinea că Dumnezeu este Tată al tuturor şi noi suntem fraţi şi surori.

În Georgia această misiune trece desigur prin colaborarea cu fraţii ortodocşi, care formează majoritatea populaţiei. De aceea, a fost un semn foarte important faptul că atunci când am ajuns la Tbilisi l-am găsit la aeroport ca să mă primească, împreună cu preşedintele Republicii, şi pe veneratul patriarh Ilie al II-lea. Întâlnirea cu el în acea după-amiază a fost emoţionantă, aşa cum a fost şi ziua următoare vizita la catedrala patriarhală, unde se venerează relicva tunicii lui Cristos, simbol al unităţii Bisericii. Această unitate este coroborată de sângele atâtor martiri de diferite confesiuni creştine. Printre comunităţile cele mai încercate este cea asiro-caldee, cu care am trăit la Tbilisi un intens moment de rugăciune pentru pacea în Siria, în Irak şi în tot Orientul Mijlociu.

Liturghia cu credincioşii catolici din Georgia - latini, armeni şi asiro-caldei - a fost celebrată în comemorarea sfintei Tereza a Pruncului Isus, patroana misiunilor: ea ne aminteşte că adevărata misiune nu este niciodată prozelitismul, ci atracţia la Cristos pornind de la puternica unire cu el în rugăciune, în adoraţie şi în caritatea concretă, care este slujire a lui Isus prezent în cel mai mic dintre fraţi. Este ceea ce fac călugării şi călugăriţele pe care i-am întâlnit la Tbilisi, apoi şi la Baku. Ei fac aceasta prin rugăciune şi fapte caritative şi de promovare. I-am încurajat să fie tari în credinţă, cu amintire, curaj şi speranţă. Şi apoi sunt familiile creştine: cât de preţioasă este prezenţa lor de primire, însoţire, discernământ şi integrare în comunitate!

Acest stil de prezenţă evanghelică precum sămânţă a împărăţiei lui Dumnezeu este, dacă e posibil, şi mai necesară în Azerbaidjan, unde majoritatea populaţiei este musulmană, iar catolici sunt câteva sute, dar, mulţumire fie lui Dumnezeu, au bune raporturi cu toţi, îndeosebi menţin legături fraterne cu creştinii ortodocşi. Pentru aceasta la Baku, capitala Azerbaidjanului, am trăit două momente pe care credinţa ştie să le ţină în raportul corect: Euharistia şi întâlnirea interreligioasă. Euharistia am celebrat-o alături de mica comunitate catolică, unde Duhul armonizează diferitele limbi şi dăruieşte forţa mărturiei; şi această comuniune în Cristos nu împiedică, dimpotrivă, determină la căutarea întâlnirii şi a dialogului cu toţi cei care cred în Dumnezeu, pentru a construi împreună o lume mai dreaptă şi fraternă. În această perspectivă, adresându-mă autorităţilor azere, am exprimat dorinţa ca toate chestiunile deschise să poată găsi soluţii bune şi toate populaţiile caucaziene să trăiască în pace şi în respect reciproc.

Dumnezeu să binecuvânteze Armenia, Georgia şi Azerbaidjanul şi să însoţească drumul poporului său sfânt pelerin în acele ţări.

Francisc

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 22.