Castel Gandolfo, la doi paşi de patul papei. Acum se poate

De Domenico Agasso jr.

Până ieri (20 octombrie 2016), dacă nu erau şefi de stat sau ierarhii ecleziastice foarte înalte, erau locuri nu numai intime, ci şi inaccesibile, secrete. În schimb de astăzi (21 octombrie 2016), din voinţa papei Francisc, oricine poate să intre în camera pontifilor în apartamentul lor de la Castel Gandolfo şi să observe de aproape patul în care au murit doi episcopi de Roma, sau - trecând pur şi simplu printr-o uşă - să perceapă intimitatea şi spiritualitatea capelei personale dedicate Sfintei Fecioare Maria de Czestochowa, sau să admire şi divanul şi fotoliul din bibliotecă pe care s-au aşezat, unul în faţa celuilalt, doi papi, Bergoglio şi Ratzinger, şi măsuţa pe care erau aşezate dosarele care conţineau şi documentele vatileaks; una dintre predările de ştafetă cele mai celebre.

Aşadar pentru prima dată se deschid publicului porţile apartamentului pontifical din Palatul Apostolic de la Castel Gandolfo, timp de secole reşedinţă-refugiu de vară a succesorilor sfântului Petru. Parcursul a fost creat şi administrat de Muzeele Vaticane (vizite de luni până sâmbătă).

Iată astfel creionul lăsat în micul birou de papa Benedict al XII-lea, "Tunelul" pe care Alexandru al VII-lea a dorit să fie împodobit cu frescele lui Pierleone Ghezzi. Urcând scările mari, se străbate "Salonul Elveţienilor" cu plăcile sale de marmură policrome, elegantul salon verde pentru întâlnirile oficiale, "Galeria muzicii", "Sala tronului", sala Consistoriului pentru întâlnirile cu cardinalii, unde a primit purpura Giuseppe Angelo Roncalli, viitorul sfânt Ioan al XXIII-lea. biroul în care au fost scrise cine ştie câte enciclice şi omilii. Biblioteca, pe biroul căreia este vizibil Atlas Hierarchicus, adică volumul care conţine descrierea geografică şi statică, precum şi notele istorice, a Bisericii universale şi care îi permitea Sfântului Părinte să aibă o viziune imediată a stării fiecărei dieceze din lume.

Apoi, întocmai, sobrietatea dormitorului, cu doar un pat pentru o singură persoană, Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul, un dulap, biroul de lemn şi portretul papei Grigore.

În acea cameră, aminteşte Antonio Paolucci, director al Muzeelor Vaticane, papa Pacelli a permis multor femei evacuate datorită celui de-al doilea război mondial să nască: s-au născut circa 40 de copii, numiţi "copii ai papei", "şi niciodată n-au fost botezaţi aşa de mulţi copii cu numele de Eugen".

Camera este îndreptată cu ferestrele spre mare, o fâşie albastră la orizont. Emoţia, cu toate sugestiile respective, pentru că suntem la doi paşi de patul papei - în care şi-au terminat viaţa lor la distanţă de douăzeci de ani Pius al XII-lea, în 1958, şi Paul al VI-lea, 1978 - se uneşte imediat cu impactul capelei unde pentru prima dată doi pontifi, Benedict al XVI-lea şi nou-alesul papa Bergoglio, s-au rugat împreună. Capela privată a fost realizată la iniţiativa lui Pius al XI-lea; pe altar este prezentă o reproducere a tabloului Sfintei Fecioare Maria de Czestochowa, donată papei Ratti de episcopii polonezi dat fiind faptul că între 1918 şi 1921 el a fost în Polonia ca vizitator şi apoi ca nunţiu apostolic.

Cum să neglijezi vederea: de la ferestrele mari şi înalte panorama este impresionantă, de fapt Paolucci invită: "Ieşiţi pe terasă şi veţi vedea frumuseţea pură, miracolul naturii", îndeosebi lacul Albano şi pădurile imense şi necontaminate.

Preşedintele Guvernatoratului Cetăţii Vaticanului, cardinalul Giuseppe Bertello, asigură: "Nimic n-a fost atins sau modificat în apartament, în aşa fel încât vizitatorii să poată vedea şi gusta cotidianitatea, în general liniştită, a pontifilor în locul unde trăiau vara". Aşadar toate ceasurile - funcţionale - au marcat într-adevăr orele de odihnă şi de reflecţie ale papilor care au locuit acolo. Şi toate telefoanele "au fost cu adevărat folosite de pontifi": îndeosebi sunt acelea din modelul Sip, albe cu taste negre, răspândite mai ales în anii '90 din secolul trecut, deci în timpul sfântului Ioan Paul al II-lea.

Apartamentul este legat de 33 de papi, dar numai 15 au locuit acolo. Începând de la Urban al VIII-lea: prima vilegiatură oficială este datată la 10 mai 1626.

Ultimul care s-a bucurat de vilegiatură a fost papa emerit Benedict al XVI-lea. La 28 februarie 2013, Joseph Ratzinger a părăsit Vaticanul în elicopter după ce a renunţat la pontificat: când porţile Palatului au fost închise, a început sede vacante: acelea au fost - până astăzi - ultimele clipe ale unui papă rezident la Castel Gandolfo.

(După Vatican Insider, 21 octombrie 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 5.