China, catolicii "clandestini" resping "operaţiunea Dong"

De Gianni Valente

"Dacă diecezele au nevoie de un episcop, pot să mă contacteze la celularul meu 138/03334XXX". La începutul lunii septembrie, aşa promitea deja preotul chinez Paulus Dong Guanhua hirotoniri episcopale la cerere, din paginile website-ului catolic tianzhuajiao.online. Apoi, la 11 septembrie, îmbrăcat ca episcop, cu mitră şi cârjă pastorală, Paulus Dong a celebrat liturghia în "tabăra sa episcopală" într-o biserică din dieceza de Zhengding, în provincia Hebei, înconjurat di câteva sute de adepţi, în mijlocul sunetelor de gonguri şi plesnitori.

În evenimentul aşa-numitului episcop şi al hirotonirii sale episcopale care a avut loc fără consensul Sfântului Scaun, rămân multe zone de umbră, inclusiv ipoteza că această hirotonire n-a avut loc niciodată. Însă cu timpul, cu privire şi în jurul "cazului Dong" apar şi detalii revelatoare. Elemente dintr-o operaţiune de politică ecleziastică ce are ca ultimă ţintă negocierile în curs între Pechin şi Sfântul Scaun cu privire la condiţia viitoare - prezentă şi viitoare - a episcopilor catolici chinezi.

O chestiune întortocheată

Informaţiile răspândite de aşa-numitul episcop cu privire la hirotonirea sa apar reticente sau - probabil - în mod intenţionat obscure. Conform reconstruirilor care au circulat pe blogurile catolice chineze, numai în mai Paolus Dong ar fi început să facă aluzie public la faptul că a fost hirotonit episcop în timpuri trecute, ba chiar în 2005, şi că apoi a ţinut secretă hirotonirea sa din dispoziţia Sfântului Scaun. Acum, "episcopul ascuns" ar fi decis să iasă la iveală şi să înceapă să exercite funcţiile sale episcopale, tocmai pentru a lua asupra sa "starea de urgenţă" provocată, după părerea sa, de noile dezvoltări în raporturile dintre Biserica catolică şi China populară. În ocazii diferite şi cu interlocutori diferiţi, Dong a furnizat ştiri vagi şi contradictorii cu privire la cel care l-a consacrat, afirmând şi apoi dezminţind că a primit hirotonirea de la bătrânul episcop Casimirus Wang Milu, de mult timp afectat de forme de dezechilibru mintal. La Agenţia Ucanews, Dong a prezentat şi că la rândul său a hirotonit ilegitim un alt episcop, refuzând să-i dea numele pentru a nu mări asupra sa presiunile aparatelor chineze.

Versiunile reticente şi contradictorii furnizate de aşa-zisul episcop par presărate tocmai pentru a crea confuzie. Şi ameninţă terenul şi pentru eventuale intervenţii ale Sfântului Scaun, care fără să fie solicitat nu poate să se pronunţe cu determinare despre o chestiune aşa de delicată. Şi retro-datarea presupusei "hirotoniri ascunse" până la îndepărtatul an 2005 apare calibrată pentru a o scoate de sub dispoziţiile conţinute în Scrisoarea lui Benedict al XVI-lea adresată catolicilor chinezi, publicată în 2007: în acel text magisterial, Papa Ratzinger a revocat în mod oficial "facultăţile speciale" - în realitate deja suspendate de mult timp - care în anii Optzeci, în situaţia urgentă provocată de persecuţie, au permis episcopilor chinezi să celebreze consacrări episcopale fără a avea nici măcar aprobarea preliminară a Papei.

Dacă atâtea aspecte ale afirmatei hirotoniri episcopale a lui Dong rămân vagi, "mens" care determină asta are conotaţii uşor de recunoscut. Le-a declarat aşa-zisul episcop, în intervenţia sa apărută în tianzhujiao.online la 2 septembrie. În acele puţine rânduri, cu un limbaj uneori dezlânat, Dong cita dialogul dintre China populară şi Sfântul Scaun ca o manifestare a "Marii Apostazii" care conform sfântului Paul trebuia să preceadă întoarcerea lui Cristos. Făcea apel în manieră instrumentală şi la consideraţiile făcute în iunie de cardinalul Joseph Zen, în care episcopul emerit de Hong Kong, raţionând ca un catolic adult şi conştient, sugerea să se urmeze busola propriei conştiinţe în judecarea eventualelor acorduri dintre China şi Sfântul Scaun. În afară de asta, Dong susţinea urgenţa de a revaloriza şi de a urma aşa-numitele "treisprezece puncte ale lui Fan", memorandumul publicat în îndepărtatul an 1987 de episcopul Joseph Fan Xueyan, care printre altele îi chema pe credincioşii din zona clandestină să nu primească sacramentele în bisericile oficiate de preoţi şi episcopi "colaboraţionişti" cu politica religioasă chineză.

Aluzia la cele "13 puncte ale lui Fan" este încărcată de implicaţii. În anii Optzeci, în timp ce se atenua timpul persecuţii mai dure, care a coincis cu Revoluţia culturală, Fan a fost protagonistul evenimentelor din zona catolică aşa-numită "clandestină", care a refuzat mereu să supună viaţa eclezială regulilor şi organismelor de control "patriotice" legate cu autorităţile civile. În acel timp, el a fost cel care a jucat un rol cheie în răspândirea rapidă a unei reţele de episcopi chinezi "clandestini", nerecunoscuţi şi adesea persecutaţi ca răufăcători de către aparatele de securitate, şi a făcut asta în virtutea facultăţilor acordate lui de Papa Wojtyła de a face hirotoniri episcopale chiar fără să anunţe Sfântul Scaun. Repropunând cele "Treisprezece puncte", Dong lasă să se înţeleagă că situaţia actuală, având la orizont o posibilă înţelegere între Sfântul Scaun şi guvernul comunist chinez, configurează o "stare de urgenţă" asemănătoare cu aceea trăite în timpurile lui Fan şi cere să se protejeze prin iniţiative şi facultăţi "extraordinare", asemănătoare cu acelea acordate în acel timp. Inclusiv alegerea de a hirotoni episcopi ilegitimi, lipsiţi de consensul Succesorului lui Petru.

Balonul lansat de Dong tinde să verifice dacă există condiţiile pentru a face să se nască acum, ca în timpurile lui Fan, o reţea de noi episcopi "subterani", hirotoniţi fără consens papal prealabil, gata de data aceasta să "opună rezistenţă" eventualelor consecinţe ale înţelegerii dintre China comunistă şi Sfântul Scaun. Mesajul codificat este în mod evident adresat comunităţilor clandestine. Dar tocmai din acea zonă eclezială a venit până acum răspunsul cel mai luminos şi mângâietor la provocarea obscură a aşa-zisului episcop Dong.

Clandestinii sunt mereu cu Papa

În tăcerea Sfântului Scaun şi fără nevoia de a primi instrucţiuni din exterior, Julius Jia Zhiguo de 81 de ani, episcop legitim - adică recunoscut de Sfântul Scaun - al diecezei de Zhengding (aceeaşi unde aşa-zisul episcop Dong pretinde acum că este episcop) deja la 13 septembrie a difuzat printre preoţii din dieceza sa un comunicat pentru a anunţa excomunicarea latae sententiae (automată şi fără a avea nevoie de declarare explicită) în care a căzut Dong datorită hirotonirii sale episcopale care a avut loc fără consensul Sfântului Scaun. Episcopul Jia, considerat un stindard viu al catolicilor din zona clandestină, este admirat şi urmat datorită simplităţii evanghelice cu care exercită slujirea sa episcopală, şi a petrecut şi ca bătrân mai multe perioade în detenţie sau "reşedinţă urmărită" pentru că a continuat să lucreze ca episcop, fără să fie recunoscut ca atare de guvernul chinez. Diferite surse locale prezintă că în urmă cu câţiva ani episcopul Julius Jia l-a suspendat pe părintele Dong din slujirea sacerdotală. În timp ce în unele conversaţii private, însuşi Dong a afirmat că decizia sa de "a lua în posesie" dieceza de Zhengding a devenit "necesară" după ce bătrânul Julius nu a avut contacte cu aparatele guvernului în privinţa lucrărilor de restructurare a unor biserici. Alegerea sa de a colabora cu autorităţile civile, conform lui Dong, l-a făcut să devină ipso facto un episcop "oficial", deci catolicii clandestini din Zhengding aveau nevoie de un nou episcop, în care "să se poată încrede".

Reacţia imediată a lui Jia este ea însăşi o reflexie a lui sensus fidei care a păstrat şi a condus păstorii şi credincioşii din comunităţile clandestine, şi în faţa necunoscutelor timpului prezent. Blogurile catolice chineze sunt pline de distanţări ale botezaţilor care fac un spontan cordon sanitar de izolare în jurul iniţiativelor aşa-zisului episcop Dong. Până acum, cuvintele cele mai lucide şi clarvăzătoare pentru a apăra poporul lui Dumnezeu de scandalul şi de confuzia provocate de "operaţiunea Dong" au venit şi continuă să vină de la episcopi şi preoţi "clandestini": "Să luăm toate acestea" a îndemnat preotul clandestin Paulus Han în blogul său foarte urmărit "ca o lecţie a istoriei. Să nu ne lăsăm încurcaţi şi înspăimântaţi de aceste persoane care îşi fac jocul lor folosind «fidelitatea» ca un cuvânt de ordine, în timp ce în realitate instigă la rebeliune. Să ne dedicăm energiile noastre pentru a sluji unitatea Bisericii chineze, mai degrabă decât să ne ascundem în micul nostru cerc pentru a ne convinge că singurii «drepţi» suntem noi sau, mai rău, să semănăm tulburare". Îi face ecou Iosif Han Zhihai, episcop "clandestin" de Lanzhou: "acest eveniment", afirmă episcopul Han la Vatican Insider, "a arătat că şi în China sămânţa bună a credinţei creşte în mijlocul neghinei. Există atâţia care exploatează şi simplitatea credincioşilor din sete de putere. Mă simt mortificat şi neputincios. Dar simt că şi asta face parte din drumul pentru a face să înflorească Evanghelia în ţara noastră. Noi încercăm să ieşim din clandestinitate pentru a trăi mai bine Evanghelia în mediul nostru. Şi acelaşi lucru îl fac fraţii din comunităţile «oficiale», cei care au pasiunea de a mărturisi credinţa lor în Cristos şi desigur că nu pot să fie acuzaţi că sacrifică învăţătura Bisericii". Aceleaşi cuvinte vin de la Iosif Wei Jingyi, episcop "clandestin" de Qiqihar: "Noi suntem bucuroşi numai să mergem împreună cu aceia care sunt în comuniune cu Papa. Restul nu ne interesează".

Bombe cu ceas

"Operaţiunea Dong" a făcut să se evidenţieze în termeni obiectivi sensus fidei mărturisit de atâţia exponenţi ai comunităţilor clandestine. Dar în jurul întregului eveniment sunt propagate şi chei interpretative care îl acreditează ca o manifestare simptomatică, un soi de "erupţie cutanee" a suferinţei care circulă printre comunităţile clandestine cu privire la procesul de dialog cu guvernul chinez întreprins de Sfântul Scaun. "În filigran" a scris de exemplu Eglises d'Asie (EDA), Agenţia de informaţii a Société des Missions Etrang?res de Paris: "se citeşte frustrarea anumitor medii «clandestine» faţă de Roma, care nu înţeleg negocierile în curs între Sfântul Scaun şi Pechin". Organul MEP, în care odinioară scriau misionari pasionaţi şi cunoscători profunzi ai chestiunii chineze ca Jean Charbonnier, prezintă şi zvonul conform căruia în China ar fi deja "de la cinci la zece" episcopi hirotoniţi în sânul comunităţilor "clandestine" fără consensul pontifical. "Găselniţa" mediatizată de aşa-zisul episcop Dong, departe de a fi redusă la un caz izolat cu implicaţii psihiatrice, este acreditată de EDA ca un indiciu al "riscului foarte real de a se produce o schismă în sânul Bisericii din China", pentru că nu s-au ascultat alarmele referitoare la "sentimentul de izolare" prezent printre catolicii clandestini.

Astfel "operaţiunea Dong" devine idee pentru a acredita evaluări în mod obiectiv învinovăţitoare faţă de Sfântul Scaun şi modus operandi al său faţă de guvernul chinez. Dificultăţile şi problemele care marchează această fază delicată - inclusiv cazul aşa-zisului episcop ilegitim de Hebei - devin ocazii de exploatat pentru cercurile şi grupurile - active mai ales în afara Chinei - cuprinse pe moment de interesul prima de a contesta şi eventual de a respinge posibilitatea unei înţelegeri între Roma şi Pechin. Şi cu preţul de a arunca umbra schismei asupra întregii zone ecleziale clandestine. Manevre sofisticate, la care răspunde cu un vârf de indignare Iosif Wei: "Am fost fideli faţă de Papa şi faţă de Biserica de Roma", remarcă episcopul "clandestin" de Qiqihar "cu preţul umilirilor şi suferinţelor şi suntem şi acum fideli, în timp ce Sfântul Scaun tratează cu guvernul chinez pentru a rezolva problemele. Ştim că pot să existe riscuri, dar nu avem pretenţia că totul este «garantat» înainte de a începe drumul. Suntem catolici pentru că ne încredem în Isus şi pentru aceasta ne încredem în Papa. Şi ideea conform căreia am fi gata să ne răzvrătim împotriva Papei chiar acum, după tot ceea ce am străbătut rămânând fideli, reprezintă şi o insultare la adresa inteligenţei noastre".

(După Vatican Insider, 21 octombrie 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.