CCEE. S-a încheiat întâlnirea despre migraţii: "A dezrădăcina frici şi xenofobii în Europa"

"Dacă oamenii cunosc tot mai mult drama a mii de migranţi care în fiecare zi îşi încearcă soarta în a ajunge pe teritoriul european traversând Mediterana pe bărci deteriorate şi deşertul în marşuri lungi ale morţii, mai puţin cunoscute sunt în schimb istoriile de generozitate, împărtăşire şi de primire genuină care însoţesc fenomenul migrator din ultimele timpuri. După urgenţa primirii, Biserica catolică este în prima linie în urgenţa legată de integrarea a mii de migranţi. La Madrid, episcopii şi delegaţii responsabili pentru pastoraţia migranţilor din Europa s-au confruntat cu privire la «modelele» de integrare, bunele practici şi provocările puse societăţii europene".

Este ceea ce se citeşte în comunicatul final al întâlnirii directorilor naţionali pentru pastoraţia migranţilor care s-a desfăşurat de la 26 la 27 septembrie 2016 la Madrid, la invitaţia episcopului de Albacete, Mons. Ciriaco Benavente Mateos, preşedinte al Comisiei episcopale pentru migraţii din Conferinţa Episcopală Spaniolă.

După ce, în anul 2015, au tratat chestiunea primirii, directorii naţionali s-au oprit în Anul Milostivirii asupra provocării integrării. În această privinţă, scriu ei în comunicat, integrarea migranţilor şi refugiaţilor este un fenomen complex şi multiform pentru care nu există un model unic, ci diferite experienţe legate de exigenţele şi de posibilităţile teritoriului care primeşte.

Nu este apanaj al unui sector special al societăţii civile şi/sau al instituţiilor ecleziale, ci al întregii societăţi pentru că persoana întreagă, în integralitatea sa - adică persoană care are nevoie de un loc de muncă, de o casă, dar şi de afectele unei familii şi de un sprijin spiritual - este cea care trebuie primită. Nici nu este o afacere numai a migrantului sau a celui care cere azil, ci merge pe o şină paralelă care pune în joc şi responsabilitatea şi capacitatea comunităţii care primeşte chemată să facă spaţiu diversităţii.

În abordarea sa, Biserica încearcă mereu să promoveze această dublă dimensiune cu o lucrare care să ţină cont atât de exigenţele imigratului, în integralitatea şi demnitatea sa de persoană, cât şi de cele ale comunităţii care primeşte. Zidurile înainte de a fi realităţi fizice sunt ziduri care se ridică în inima oamenilor. Ignoranţa şi frica sunt de fapt primele obstacole care trebuie surmontate. Oamenii trebuie să poată înţelege ce înseamnă a fi un refugiat, ce înseamnă a avea propria viaţă conţinută într-un simplu rucsac.

De aceea apare clar pentru participanţii la întâlnirea CCEE cum adevărata provocare a integrării trece înainte de toate printr-o muncă educativă a întregii societăţi. Este necesar - scriu ei - să se educe oamenii la dialog şi la întâlnire. De fapt, întâlnirea cu cel diferit, dacă este realizată cu dispoziţiile juste, este mereu îmbogăţitoare şi se inserează în optica schimbului de daruri.

Această însoţire a comunităţilor care primesc trebuie să fie realizată în concert de toate instanţele sociale şi ecleziale prezente în teritoriu. Numai o educaţie la întâlnire şi la dialog va permite să se dezrădăcineze frici nejustificate, susţinute adesea de stereotipuri şi locuri comune, care alimentează tot mai mult în Europa sentimente xenofobe.

Printre diferitele experienţe explorate de participanţi, mijlocul pedagogico-pastoral în promovarea unei reale integrări apare să fie acela de "a face împreună". În acel a face împreună, acţiuni şi activităţi concrete, migrantul şi comunitatea care primeşte se percep ca un întreg. În Anul Milostivirii, directorii naţionali au amintit apoi cum milostivirea înainte de a fi "datorie", este mai întâi un dar care trebuie ştiut să se primească. Deci probabil că în redescoperirea semnificaţiei şi obligaţiei ospitalităţii creştinul va putea să răspundă mai bine la provocarea integrării. În această optică, parohia reprezintă desigur un spaţiu privilegiat în care se poate realiza o adevărată pedagogie a întâlnirii şi a dialogului. În diferitele sale articulări, comunitatea parohială poate să devină sală de ospitalitate, loc în care se împlineşte schimbul de experienţe şi de daruri, atelierul convieţuirii paşnice la care toţi aspiră.

La Madrid, directorii naţionali au discutat şi unele teme tratate precedent şi încă actuale, cum ar fi traficul de fiinţe umane (munca lui Santa Marta Group) şi prezenţa imigraţilor chinezi în Europa. În parohia "Sfânta Maria a Tăcerii" împreună cu o delegaţie diecezană pentru pastoraţia migranţilor din Madrid, participanţii au celebrat Euharistia animată de un cor african şi prezidată de arhiepiscopul oraşului, Mons. Carlos Osoro Sierra.

După aceea, la centrul de primire "San Ignacio" a părinţilor iezuiţi din Madrid au întâlnit un mare grup de tineri africani şi au putut să aprecieze astfel în mod concret diferitele iniţiative desfăşurate de centrul ignaţian pentru a promova integrarea îndeosebi prin muncă şi educaţie.

Lucrările s-au încheiat cu întâlnirea cu preşedintele Conferinţei Episcopale Spaniole, cardinalul Ricardo Blázquez Pérez, în sediul Conferinţei Episcopale şi o întâlnire la Toledo - oraş deosebit de angajat în lucrul cu migranţii - cu arhiepiscopul local, mons. Braulio Rodríguez Plaza.

(După Zenit, 28 septembrie 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

* * *

CCEE. După primire: provocările integrării refugiaţilor

CCEE: Întâlnirea anuală a responsabililor cu pastoraţia migranţilor va fi la Madrid

lecturi: 14.