Bucureşti: Lupta catolicilor din Moldova pentru drepturi civile şi politice (1859-1918)

În perioada 20-21 septembrie 2016, la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române din Bucureşti, a avut loc simpozionul ştiinţific: >Emancipare socială şi politică în România modernă. Noi perspective şi interpretări, în cadrul proiectului de cercetare "Mişcarea aboliţionistă în contextul emancipării civile şi politice în România modernă", finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI).

Simpozionul şi-a propus să reunească istorici, politologi şi alţi specialişti din diferite generaţii, de la cercetători consacraţi la doctoranzi, preocupaţi de Principatele române/România în secolul al XIX-lea şi să ofere un cadru de discuţie pe tema emancipării în România modernă.

De la Bacău a participat prof. dr. Anton Coşa, membru în Departamentul de Cercetare Istorică al Episcopiei Romano-Catolice Iaşi, care a susţinut comunicarea: >Lupta catolicilor din Moldova pentru drepturi civile şi politice (1859-1918).

În comunicarea sa, prof. dr. Anton Coşa a arătat faptul că emanciparea locuitorilor de confesiune catolică din Moldova este un subiect delicat care merită o atenţie specială din partea cercetătorilor. Înţelegerea multiplelor etape care au marcat înfăptuirea României moderne nu poate lăsa la o parte obţinerea de drepturi sociale şi economice, ori dobândirea de drepturi civice şi politice, de către un segment important al populaţiei româneşti, reprezentat de catolicii din Moldova.

În cercetarea sa, Anton Coşa a urmărit lupta catolicilor din Moldova pentru drepturi civile şi politice, analizând fenomenul emancipării acestora (ca parte a modernizării societăţii româneşti) pe mai multe niveluri: social, economic, politic, cultural etc.

La nivelul emancipării social-economice, de exemplu, catolicii din Moldova au beneficiat de efectele reformei agrare din 1864, ca ţărani luptând pentru a li se recunoaşte calitatea de cetăţeni români cu drepturi şi îndatoriri egale, participanţi activi la construcţia naţională.

Catolicii din Moldova erau însă privaţi şi de o serie de drepturi politice, de exemplu în privinţa legislaţiei electorale, în condiţiile în care criteriile esenţiale ale antrenării individului-cetăţean în viaţa politică erau averea, gradul de învăţătură şi de cultură. Din rândurile catolicilor din Moldova doar un singur om (Ianoş Robu) va reuşi să fie ales (în noiembrie 1864) deputat în Adunarea Electivă a României, demnitate pe care o va deţine până la 18 martie 1866.

Pentru că în secolul al XIX-lea şcoala trebuia să fie un instrument de propagare a limbii şi a culturii, iar emanciparea culturală reprezenta o premisă esenţială a emancipării sociale şi politice, Anton Coşa a dezvoltat importanţa acestora în cazul catolicilor din Moldova. De asemenea, a arătat rolul Bisericii Catolice, al preoţilor indigeni, care au răspândit prin satele catolice nu doar ideile religioase, ci şi pe cele culturale şi naţionale, contribuind într-o măsură importantă la emanciparea locuitorilor catolici din Moldova.

Catolicii din Moldova au fost conştienţi întotdeauna de faptul că emanciparea presupune drepturi (civile şi politice), iar drepturile cer îndatoriri. Astfel, aceştia şi-au manifestat şi demonstrat în acelaşi timp, în mod constant, loialitatea faţă de România (care era implicit şi ţara lor) prin participarea (alături de majoritarii ortodocşi) la toate evenimente care au jalonat devenirea istorică a României moderne, privindu-se pe ei înşişi dintotdeauna ca pământeni, împărţind, totodată, cu majoritatea locuitorilor de credinţă ortodoxă, toate sarcinile aferente acestui statut juridic.

Prof. dr. Anton Coşa

lecturi: 14.